Agricultura

Imprimare

Agricultura este ştiinţa, arta sau practica care se ocupă cu procesul producerii de hrană vegetală şi animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a anumitor plante şi creşterea animalelor. Termenul de agricultură provine din cuvintele din latină agri desemnând câmp şi cultura însemnând cultivare, în sensul de prelucrare mecanică şi chimică a solului pentru a fi apt pentru cultivarea plantelor. În termenul generic de agricultură se regăsesc ştiinţe şi ocupaţii distincte, aşa cum sunt:

· Acvacultura, care se ocupă cu creşterea plantelor şi a animalelor care trăiesc în apă, în special în mări şi oceane;

· Agrofitotehnia, care se ocupă de cultura plantelor de câmp, a plantelor furajere şi a plantelor tehnice;

· Apicultura, domeniu care se ocupă cu creşterea albinelor pentru obţinerea de miere şi ceară, având şi importantul rol de polenizare a plantelor aflate în zona de creştere a albinelor;

· Avicultura, domeniu al agriculturii care se ocupă cu creşterea păsărilor;

· Horticultura, care se ocupă cu selecţionarea şi creşterea legumelor, pomilor fructiferi, viei, arbuştilor fructiferi şi decorativi, florilor, plantelor ornamentale, plantelor tropicale şi a plantelor de seră;

· Moluscocultura, care se ocupă de creşterea moluştelor, atât terestre, aşa cum sunt melcii comestibili, dar şi a moluştelor acvatice, aşa cum ar fi scoicile;

· Piscicultura, care se ocupă de creşterea peştilor în diferite condiţii, dar şi în sistem industrial;

· Sericicultura, care se ocupă de creşterea viermilor de mătase;

· Silvicultura, care se ocupă cu studiul, creşterea, exploatarea şi protejarea arborilor ce formează pădurile, controlul şi protecţia faunei şi florei din păduri;

· Zootehnia, domeniu care se ocupă de creşterea animalelor domestice, mai exact a mamiferelor de uscat domesticite, în scopul obţinerii de lapte, carne, lână şi piei sau blănuri.
Există şi o mulţime de ramuri strict specializate ale agriculturii care au ca scop esenţial producerea hranei şi îmbrăcăminţii sau petrecerea timpului liber al oamenilor şi a vieţuitoarelor de pe lângă aceştia.
Întrucât agricultura este una dintre cele mai vechi ocupaţii ale omenirii, fiind intrinsec legată de viaţa sedentară, de când oamenii, din nomazi (axându-se pe vânătoare, pescuit şi culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante şi crescători de animale, continua sa îmbunătăţire şi rafinare a fost unul din factorii esenţiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de ştiinţă îngust specializaţi, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimişti, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici şi electronişti a căror unică preocupare este îmbunătăţirea productivităţii şi eficienţei metodelor de creştere a plantelor şi animalelor şi a folosirii resurselor existente. Toţi aceştia sunt "ocupaţi în agricultură".
Se consideră (conform unei estimări din anul 2002) că 42% din populaţia globului se ocupă cu agricultura, făcând-o de departe cea mai răspândită ocupaţie umană. Din păcate, produsele agricole contează doar ca 4.4% (estimare din 2005) din produsul brut mondial, care este calculat prin adiţionarea tuturor produselor brute interne ale tuturor ţărilor.[1]
Agricultura cuprinde:

· Economia de subzistenţă: în acest context agricultorul produce suficientă hrană, doar pentru sine şi pentru familia sa.

· Obţinerea de producţie prin cultivarea pământului sau prin creşterea de animale în scop comercial şi obţinerea unui venit (în general, în aşa-numitele ţări dezvoltate, dar tot mai mult şi în alte ţări).

Alături de alimente şi furaje, producţia de produse agricole se extinde la floricultură, decoraţii, horticultură, îngrăşăminte, pielărie, industrie chimică (etanol, plastic, fibre (bumbac, lână, cânepă şi in), combustibili (gaz metan, biodiesel, biogaz), drogurile permise (tutun) şi drogurile interzise (marihuana, opiu, cocaină). A crescut şi producţia de plante şi animale modificate genetic.