Constitutii

ARTICOLUL 1

Statul rom√¢n

(1) Rom√¢nia este stat na≈£ional, suveran ≈üi independent, unitar ≈üi indivizibil.
(2) Forma de guvernƒÉm√¢nt a statului rom√¢n este republica.
(3) Rom√¢nia este stat de drept, democratic ≈üi social, √Æn care demnitatea omului, drepturile ≈üi libertƒÉ≈£ile cetƒÉ≈£enilor, libera dezvoltare a personalitƒÉ≈£ii umane, dreptatea ≈üi pluralismul politic reprezintƒÉ valori supreme, √Æn spiritul tradi≈£iilor democratice ale poporului rom√¢n ≈üi idealurilor Revolu≈£iei din decembrie 1989, ≈üi sunt garantate.
(4) Statul se organizeazƒÉ potrivit principiului separa≈£iei ≈üi echilibrului puterilor ‚àí legislativƒÉ, executivƒÉ ≈üi judecƒÉtoreascƒÉ ‚àí √Æn cadrul democra≈£iei constitu≈£ionale.
(5) √én Rom√¢nia, respectarea Constitu≈£iei, a suprema≈£iei sale ≈üi a legilor este obligatorie.

ARTICOLUL 2

Suveranitatea

(1) Suveranitatea na≈£ionalƒÉ apar≈£ine poporului rom√¢n, care o exercitƒÉ prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ≈üi corecte, precum ≈üi prin referendum.
(2) Nici un grup ≈üi nici o persoanƒÉ nu pot exercita suveranitatea √Æn nume propriu.

ARTICOLUL 3

Teritoriul

(1) Teritoriul Rom√¢niei este inalienabil.
(2) Frontierele ≈£ƒÉrii sunt consfin≈£ite prin lege organicƒÉ, cu respectarea principiilor ≈üi a celorlalte norme general admise ale dreptului interna≈£ional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, √Æn comune, ora≈üe ≈üi jude≈£e. √én condi≈£iile legii, unele ora≈üe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului rom√¢n nu pot fi strƒÉmutate sau colonizate popula≈£ii strƒÉine.

ARTICOLUL 4

Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului rom√¢n ≈üi solidaritatea cetƒÉ≈£enilor sƒÉi.
(2) Rom√¢nia este patria comunƒÉ ≈üi indivizibilƒÉ a tuturor cetƒÉ≈£enilor sƒÉi, fƒÉrƒÉ deosebire de rasƒÉ, de na≈£ionalitate, de origine etnicƒÉ, de limbƒÉ, de religie, de sex, de opinie, de apartenen≈£ƒÉ politicƒÉ, de avere sau de origine socialƒÉ.

ARTICOLUL 5

Cetăţenia

(1) CetƒÉ≈£enia rom√¢nƒÉ se dob√¢nde≈üte, se pƒÉstreazƒÉ sau se pierde √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de legea organicƒÉ.
(2) CetƒÉ≈£enia rom√¢nƒÉ nu poate fi retrasƒÉ aceluia care a dob√¢ndit-o prin na≈ütere.

ARTICOLUL 6

Dreptul la identitate

(1) Statul recunoa≈üte ≈üi garanteazƒÉ persoanelor apar≈£in√¢nd minoritƒÉ≈£ilor na≈£ionale dreptul la pƒÉstrarea, la dezvoltarea ≈üi la exprimarea identitƒÉ≈£ii lor etnice, culturale, lingvistice ≈üi religioase.
(2) MƒÉsurile de protec≈£ie luate de stat pentru pƒÉstrarea, dezvoltarea ≈üi exprimarea identitƒÉ≈£ii persoanelor apar≈£in√¢nd minoritƒÉ≈£ilor na≈£ionale trebuie sƒÉ fie conforme cu principiile de egalitate ≈üi de nediscriminare √Æn raport cu ceilal≈£i cetƒÉ≈£eni rom√¢ni.

ARTICOLUL 7

Românii din străinătate

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

ARTICOLUL 8

Pluralismul şi partidele politice

(1) Pluralismul √Æn societatea rom√¢neascƒÉ este o condi≈£ie ≈üi o garan≈£ie a democra≈£iei constitu≈£ionale.
(2) Partidele politice se constituie ≈üi √Æ≈üi desfƒÉ≈üoarƒÉ activitatea √Æn condi≈£iile legii. Ele contribuie la definirea ≈üi la exprimarea voin≈£ei politice a cetƒÉ≈£enilor, respect√¢nd suveranitatea na≈£ionalƒÉ, integritatea teritorialƒÉ, ordinea de drept ≈üi principiile democra≈£iei.

ARTICOLUL 9

Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale

Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

ARTICOLUL 10

Rela≈£ii interna≈£ionale

România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

ARTICOLUL 11

Dreptul internaţional şi dreptul intern

(1) Statul rom√¢n se obligƒÉ sƒÉ √ÆndeplineascƒÉ √Æntocmai ≈üi cu bunƒÉ-credin≈£ƒÉ obliga≈£iile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) √én cazul √Æn care un tratat la care Rom√¢nia urmeazƒÉ sƒÉ devinƒÉ parte cuprinde dispozi≈£ii contrare Constitu≈£iei, ratificarea lui poate avea loc numai dupƒÉ revizuirea Constitu≈£iei.

ARTICOLUL 12

Simboluri na≈£ionale

(1) Drapelul Rom√¢niei este tricolor; culorile sunt a≈üezate vertical, √Æn ordinea urmƒÉtoare √Æncep√¢nd de la lance: albastru, galben, ro≈üu.
(2) Ziua na≈£ionalƒÉ a Rom√¢niei este 1 Decembrie.
(3) Imnul na≈£ional al Rom√¢niei este ‚ÄûDe≈üteaptƒÉ-te rom√¢ne‚Äù.
(4) Stema ≈£ƒÉrii ≈üi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13

Limba oficială

În România, limba oficială este limba română.

ARTICOLUL 14

Capitala

Capitala României este municipiul Bucureşti.

TITLUL II

Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL I
Dispozi≈£ii comune

ARTICOLUL 15

Universalitatea

(1) CetƒÉ≈£enii beneficiazƒÉ de drepturile ≈üi de libertƒÉ≈£ile consacrate prin Constitu≈£ie ≈üi prin alte legi ≈üi au obliga≈£iile prevƒÉzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excep≈£ia legii penale sau contraven≈£ionale mai favorabile.

ARTICOLUL 16

Egalitatea în drepturi

(1) CetƒÉ≈£enii sunt egali √Æn fa≈£a legii ≈üi a autoritƒÉ≈£ilor publice, fƒÉrƒÉ privilegii ≈üi fƒÉrƒÉ discriminƒÉri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Func≈£iile ≈üi demnitƒÉ≈£ile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, √Æn condi≈£iile legii, de persoanele care au cetƒÉ≈£enia rom√¢nƒÉ ≈üi domiciliul √Æn ≈£arƒÉ. Statul rom√¢n garanteazƒÉ egalitatea de ≈üanse √Æntre femei ≈üi bƒÉrba≈£i pentru ocuparea acestor func≈£ii ≈üi demnitƒÉ≈£i.
(4) √én condi≈£iile aderƒÉrii Rom√¢niei la Uniunea EuropeanƒÉ, cetƒÉ≈£enii Uniunii care √Ændeplinesc cerin≈£ele legii organice au dreptul de a alege ≈üi de a fi ale≈üi √Æn autoritƒÉ≈£ile administra≈£iei publice locale.

ARTICOLUL 17

Cetăţenii români în străinătate

Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.

ARTICOLUL 18

Cetăţenii străini şi apatrizii

(1) CetƒÉ≈£enii strƒÉini ≈üi apatrizii care locuiesc √Æn Rom√¢nia se bucurƒÉ de protec≈£ia generalƒÉ a persoanelor ≈üi a averilor, garantatƒÉ de Constitu≈£ie ≈üi de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acordƒÉ ≈üi se retrage √Æn condi≈£iile legii, cu respectarea tratatelor ≈üi a conven≈£iilor interna≈£ionale la care Rom√¢nia este parte.

ARTICOLUL 19

Extrădarea şi expulzarea

(1) CetƒÉ≈£eanul rom√¢n nu poate fi extrƒÉdat sau expulzat din Rom√¢nia.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetƒÉ≈£enii rom√¢ni pot fi extrƒÉda≈£i √Æn baza conven≈£iilor interna≈£ionale la care Rom√¢nia este parte, √Æn condi≈£iile legii ≈üi pe bazƒÉ de reciprocitate.
(3) CetƒÉ≈£enii strƒÉini ≈üi apatrizii pot fi extrƒÉda≈£i numai √Æn baza unei conven≈£ii interna≈£ionale sau √Æn condi≈£ii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrƒÉdarea se hotƒÉrƒÉ≈üte de justi≈£ie.

ARTICOLUL 20

Tratatele interna≈£ionale privind drepturile omului

(1) Dispozi≈£iile constitu≈£ionale privind drepturile ≈üi libertƒÉ≈£ile cetƒÉ≈£enilor vor fi interpretate ≈üi aplicate √Æn concordan≈£ƒÉ cu Declara≈£ia UniversalƒÉ a Drepturilor Omului, cu pactele ≈üi cu celelalte tratate la care Rom√¢nia este parte.
(2) DacƒÉ existƒÉ neconcordan≈£e √Æntre pactele ≈üi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Rom√¢nia este parte, ≈üi legile interne, au prioritate reglementƒÉrile interna≈£ionale, cu excep≈£ia cazului √Æn care Constitu≈£ia sau legile interne con≈£in dispozi≈£ii mai favorabile.

ARTICOLUL 21

Accesul liber la justi≈£ie

(1) Orice persoanƒÉ se poate adresa justi≈£iei pentru apƒÉrarea drepturilor, a libertƒÉ≈£ilor ≈üi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate √ÆngrƒÉdi exercitarea acestui drept.
(3) PƒÉr≈£ile au dreptul la un proces echitabil ≈üi la solu≈£ionarea cauzelor √Æntr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdic≈£iile speciale administrative sunt facultative ≈üi gratuite.

CAPITOLUL II

Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 22

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

(1) Dreptul la via≈£ƒÉ, precum ≈üi dreptul la integritate fizicƒÉ ≈üi psihicƒÉ ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii ≈üi nici unui fel de pedeapsƒÉ sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisƒÉ.

ARTICOLUL 23

Libertatea individuală

(1) Libertatea individualƒÉ ≈üi siguran≈£a persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezi≈£ionarea, re≈£inerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai √Æn cazurile ≈üi cu procedura prevƒÉzute de lege.
(3) Re≈£inerea nu poate depƒÉ≈üi 24 de ore.
(4) Arestarea preventivƒÉ se dispune de judecƒÉtor ≈üi numai √Æn cursul procesului penal.
(5) √én cursul urmƒÉririi penale arestarea preventivƒÉ se poate dispune pentru cel mult 30 de zile ≈üi se poate prelungi cu c√¢te cel mult 30 de zile, fƒÉrƒÉ ca durata totalƒÉ sƒÉ depƒÉ≈üeascƒÉ un termen rezonabil, ≈üi nu mai mult de 180 de zile.
(6) √én faza de judecatƒÉ instan≈£a este obligatƒÉ, √Æn condi≈£iile legii, sƒÉ verifice periodic, ≈üi nu mai t√¢rziu de 60 de zile, legalitatea ≈üi temeinicia arestƒÉrii preventive ≈üi sƒÉ dispunƒÉ, de √ÆndatƒÉ, punerea √Æn libertate a inculpatului, dacƒÉ temeiurile care au determinat arestarea preventivƒÉ au √Æncetat sau dacƒÉ instan≈£a constatƒÉ cƒÉ nu existƒÉ temeiuri noi care sƒÉ justifice men≈£inerea privƒÉrii de libertate.
(7) √éncheierile instan≈£ei privind mƒÉsura arestƒÉrii preventive sunt supuse cƒÉilor de atac prevƒÉzute de lege.
(8) Celui re≈£inut sau arestat i se aduc de √ÆndatƒÉ la cuno≈ütin≈£ƒÉ, √Æn limba pe care o √Æn≈£elege, motivele re≈£inerii sau ale arestƒÉrii, iar √Ænvinuirea, √Æn cel mai scurt termen; √Ænvinuirea se aduce la cuno≈ütin≈£ƒÉ numai √Æn prezen≈£a unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea √Æn libertate a celui re≈£inut sau arestat este obligatorie, dacƒÉ motivele acestor mƒÉsuri au dispƒÉrut, precum ≈üi √Æn alte situa≈£ii prevƒÉzute de lege.
(10) Persoana arestatƒÉ preventiv are dreptul sƒÉ cearƒÉ punerea sa √Æn libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cau≈£iune.
(11) P√¢nƒÉ la rƒÉm√¢nerea definitivƒÉ a hotƒÉr√¢rii judecƒÉtore≈üti de condamnare, persoana este consideratƒÉ nevinovatƒÉ.
(12) Nici o pedeapsƒÉ nu poate fi stabilitƒÉ sau aplicatƒÉ dec√¢t √Æn condi≈£iile ≈üi √Æn temeiul legii.
(13) Sanc≈£iunea privativƒÉ de libertate nu poate fi dec√¢t de naturƒÉ penalƒÉ.

ARTICOLUL 24

Dreptul la apărare

(1) Dreptul la apƒÉrare este garantat.
(2) √én tot cursul procesului, pƒÉr≈£ile au dreptul sƒÉ fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

ARTICOLUL 25

Libera circula≈£ie

(1) Dreptul la liberƒÉ circula≈£ie, √Æn ≈£arƒÉ ≈üi √Æn strƒÉinƒÉtate, este garantat. Legea stabile≈üte condi≈£iile exercitƒÉrii acestui drept.
(2) FiecƒÉrui cetƒÉ≈£ean √Æi este asigurat dreptul de a-≈üi stabili domiciliul sau re≈üedin≈£a √Æn orice localitate din ≈£arƒÉ, de a emigra, precum ≈üi de a reveni √Æn ≈£arƒÉ.

ARTICOLUL 26

Viaţa intimă, familială şi privată

(1) AutoritƒÉ≈£ile publice respectƒÉ ≈üi ocrotesc via≈£a intimƒÉ, familialƒÉ ≈üi privatƒÉ.
(2) Persoana fizicƒÉ are dreptul sƒÉ dispunƒÉ de ea √ÆnsƒÉ≈üi, dacƒÉ nu √ÆncalcƒÉ drepturile ≈üi libertƒÉ≈£ile altora, ordinea publicƒÉ sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 27

Inviolabilitatea domiciliului

(1) Domiciliul ≈üi re≈üedin≈£a sunt inviolabile. Nimeni nu poate pƒÉtrunde sau rƒÉm√¢ne √Æn domiciliul ori √Æn re≈üedin≈£a unei persoane fƒÉrƒÉ √Ænvoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmƒÉtoarele situa≈£ii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotƒÉr√¢ri judecƒÉtore≈üti;
b) √ÆnlƒÉturarea unei primejdii privind via≈£a, integritatea fizicƒÉ sau bunurile unei persoane;
c) apƒÉrarea securitƒÉ≈£ii na≈£ionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea rƒÉsp√¢ndirii unei epidemii.
(3) Perchezi≈£ia se dispune de judecƒÉtor ≈üi se efectueazƒÉ √Æn condi≈£iile ≈üi √Æn formele prevƒÉzute de lege.
(4) Perchezi≈£iile √Æn timpul nop≈£ii sunt interzise, √Æn afarƒÉ de cazul infrac≈£iunilor flagrante.

ARTICOLUL 28

Secretul coresponden≈£ei

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

ARTICOLUL 29

Libertatea conştiinţei

(1) Libertatea g√¢ndirii ≈üi a opiniilor, precum ≈üi libertatea credin≈£elor religioase nu pot fi √ÆngrƒÉdite sub nici o formƒÉ. Nimeni nu poate fi constr√¢ns sƒÉ adopte o opinie ori sƒÉ adere la o credin≈£ƒÉ religioasƒÉ, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea con≈ütiin≈£ei este garantatƒÉ; ea trebuie sƒÉ se manifeste √Æn spirit de toleran≈£ƒÉ ≈üi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere ≈üi se organizeazƒÉ potrivit statutelor proprii, √Æn condi≈£iile legii.
(4) √én rela≈£iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac≈£iuni de √ÆnvrƒÉjbire religioasƒÉ.
(5) Cultele religioase sunt autonome fa≈£ƒÉ de stat ≈üi se bucurƒÉ de sprijinul acestuia, inclusiv prin √Ænlesnirea asisten≈£ei religioase √Æn armatƒÉ, √Æn spitale, √Æn penitenciare, √Æn azile ≈üi √Æn orfelinate.
(6) PƒÉrin≈£ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa≈£ia copiilor minori a cƒÉror rƒÉspundere le revine.

ARTICOLUL 30

Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a g√¢ndurilor, a opiniilor sau a credin≈£elor ≈üi libertatea crea≈£iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare √Æn public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisƒÉ.
(3) Libertatea presei implicƒÉ ≈üi libertatea de a √Ænfiin≈£a publica≈£ii.
(4) Nici o publica≈£ie nu poate fi suprimatƒÉ.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare √Æn masƒÉ obliga≈£ia de a face publicƒÉ sursa finan≈£ƒÉrii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via≈£a particularƒÉ a persoanei ≈üi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defƒÉimarea ≈£ƒÉrii ≈üi a na≈£iunii, √Ændemnul la rƒÉzboi de agresiune, la urƒÉ na≈£ionalƒÉ, rasialƒÉ, de clasƒÉ sau religioasƒÉ, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen≈£ƒÉ publicƒÉ, precum ≈üi manifestƒÉrile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) RƒÉspunderea civilƒÉ pentru informa≈£ia sau pentru crea≈£ia adusƒÉ la cuno≈ütin≈£ƒÉ publicƒÉ revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestƒÉrii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, √Æn condi≈£iile legii. Delictele de presƒÉ se stabilesc prin lege.

ARTICOLUL 31

Dreptul la informa≈£ie

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa≈£ie de interes public nu poate fi √ÆngrƒÉdit.
(2) AutoritƒÉ≈£ile publice, potrivit competen≈£elor ce le revin, sunt obligate sƒÉ asigure informarea corectƒÉ a cetƒÉ≈£enilor asupra treburilor publice ≈üi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informa≈£ie nu trebuie sƒÉ prejudicieze mƒÉsurile de protec≈£ie a tinerilor sau securitatea na≈£ionalƒÉ.
(4) Mijloacele de informare √Æn masƒÉ, publice ≈üi private, sunt obligate sƒÉ asigure informarea corectƒÉ a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio ≈üi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sƒÉ garanteze grupurilor sociale ≈üi politice importante exercitarea dreptului la antenƒÉ. Organizarea acestor servicii ≈üi controlul parlamentar asupra activitƒÉ≈£ii lor se reglementeazƒÉ prin lege organicƒÉ.

ARTICOLUL 32

Dreptul la învăţătură

(1) Dreptul la √ÆnvƒÉ≈£ƒÉturƒÉ este asigurat prin √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul general obligatoriu, prin √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul liceal ≈üi prin cel profesional, prin √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul superior, precum ≈üi prin alte forme de instruc≈£ie ≈üi de perfec≈£ionare.
(2) √énvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul de toate gradele se desfƒÉ≈üoarƒÉ √Æn limba rom√¢nƒÉ. √én condi≈£iile legii, √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul se poate desfƒÉ≈üura ≈üi √Æntr-o limbƒÉ de circula≈£ie interna≈£ionalƒÉ.
(3) Dreptul persoanelor apar≈£in√¢nd minoritƒÉ≈£ilor na≈£ionale de a √ÆnvƒÉ≈£a limba lor maternƒÉ ≈üi dreptul de a putea fi instruite √Æn aceastƒÉ limbƒÉ sunt garantate; modalitƒÉ≈£ile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) √énvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordƒÉ burse sociale de studii copiilor ≈üi tinerilor proveni≈£i din familii defavorizate ≈üi celor institu≈£ionaliza≈£i, √Æn condi≈£iile legii.
(5) √énvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul de toate gradele se desfƒÉ≈üoarƒÉ √Æn unitƒÉ≈£i de stat, particulare ≈üi confesionale, √Æn condi≈£iile legii.
(6) Autonomia universitarƒÉ este garantatƒÉ.
(7) Statul asigurƒÉ libertatea √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntului religios, potrivit cerin≈£elor specifice fiecƒÉrui cult. √én ≈ücolile de stat, √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul religios este organizat ≈üi garantat prin lege.

ARTICOLUL 33

Accesul la cultură

(1) Accesul la culturƒÉ este garantat, √Æn condi≈£iile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-≈üi dezvolta spiritualitatea ≈üi de a accede la valorile culturii na≈£ionale ≈üi universale nu poate fi √ÆngrƒÉditƒÉ.
(3) Statul trebuie sƒÉ asigure pƒÉstrarea identitƒÉ≈£ii spirituale, sprijinirea culturii na≈£ionale, stimularea artelor, protejarea ≈üi conservarea mo≈ütenirii culturale, dezvoltarea creativitƒÉ≈£ii contemporane, promovarea valorilor culturale ≈üi artistice ale Rom√¢niei √Æn lume.

ARTICOLUL 34

Dreptul la ocrotirea sănătăţii

(1) Dreptul la ocrotirea sƒÉnƒÉtƒÉ≈£ii este garantat.
(2) Statul este obligat sƒÉ ia mƒÉsuri pentru asigurarea igienei ≈üi a sƒÉnƒÉtƒÉ≈£ii publice.
(3) Organizarea asisten≈£ei medicale ≈üi a sistemului de asigurƒÉri sociale pentru boalƒÉ, accidente, maternitate ≈üi recuperare, controlul exercitƒÉrii profesiilor medicale ≈üi a activitƒÉ≈£ilor paramedicale, precum ≈üi alte mƒÉsuri de protec≈£ie a sƒÉnƒÉtƒÉ≈£ii fizice ≈üi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 35

Dreptul la mediu sănătos

(1) Statul recunoa≈üte dreptul oricƒÉrei persoane la un mediu √ÆnconjurƒÉtor sƒÉnƒÉtos ≈üi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigurƒÉ cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice ≈üi juridice au √Ændatorirea de a proteja ≈üi a ameliora mediul √ÆnconjurƒÉtor.

ARTICOLUL 36

Dreptul de vot

(1) CetƒÉ≈£enii au drept de vot de la v√¢rsta de 18 ani, √Æmplini≈£i p√¢nƒÉ √Æn ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau aliena≈£ii mintal, pu≈üi sub interdic≈£ie, ≈üi nici persoanele condamnate, prin hotƒÉr√¢re judecƒÉtoreascƒÉ definitivƒÉ, la pierderea drepturilor electorale.

ARTICOLUL 37

Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi ale≈üi cetƒÉ≈£enii cu drept de vot care √Ændeplinesc condi≈£iile prevƒÉzute √Æn articolul 16 alineatul (3), dacƒÉ nu le este interzisƒÉ asocierea √Æn partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candida≈£ii trebuie sƒÉ fi √Æmplinit, p√¢nƒÉ √Æn ziua alegerilor inclusiv, v√¢rsta de cel pu≈£in 23 de ani pentru a fi ale≈üi √Æn Camera Deputa≈£ilor sau √Æn organele administra≈£iei publice locale, v√¢rsta de cel pu≈£in 33 de ani pentru a fi ale≈üi √Æn Senat ≈üi v√¢rsta de cel pu≈£in 35 de ani pentru a fi ale≈üi √Æn func≈£ia de Pre≈üedinte al Rom√¢niei.

ARTICOLUL 38

Dreptul de a fi ales în Parlamentul European

În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.

ARTICOLUL 39

Libertatea întrunirilor

Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.

ARTICOLUL 40

Dreptul de asociere

(1) CetƒÉ≈£enii se pot asocia liber √Æn partide politice, √Æn sindicate, √Æn patronate ≈üi √Æn alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organiza≈£iile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeazƒÉ √Æmpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitƒÉ≈£ii, a integritƒÉ≈£ii sau a independen≈£ei Rom√¢niei sunt neconstitu≈£ionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecƒÉtorii Cur≈£ii Constitu≈£ionale, avoca≈£ii poporului, magistra≈£ii, membrii activi ai armatei, poli≈£i≈ütii ≈üi alte categorii de func≈£ionari publici stabilite prin lege organicƒÉ.
(4) Asocia≈£iile cu caracter secret sunt interzise.

ARTICOLUL 41

Munca şi protecţia socială a muncii

(1) Dreptul la muncƒÉ nu poate fi √ÆngrƒÉdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa≈£iei, precum ≈üi a locului de muncƒÉ este liberƒÉ.
(2) Salaria≈£ii au dreptul la mƒÉsuri de protec≈£ie socialƒÉ. Acestea privesc securitatea ≈üi sƒÉnƒÉtatea salaria≈£ilor, regimul de muncƒÉ al femeilor ≈üi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ≈£arƒÉ, repausul sƒÉptƒÉm√¢nal, concediul de odihnƒÉ plƒÉtit, prestarea muncii √Æn condi≈£ii deosebite sau speciale, formarea profesionalƒÉ, precum ≈üi alte situa≈£ii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normalƒÉ a zilei de lucru este, √Æn medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncƒÉ egalƒÉ, femeile au salariu egal cu bƒÉrba≈£ii.
(5) Dreptul la negocieri colective √Æn materie de muncƒÉ ≈üi caracterul obligatoriu al conven≈£iilor colective sunt garantate.

ARTICOLUL 42

Interzicerea muncii for≈£ate

(1) Munca for≈£atƒÉ este interzisƒÉ.
(2) Nu constituie muncƒÉ for≈£atƒÉ:
a) activitƒÉ≈£ile pentru √Ændeplinirea √Ændatoririlor militare, precum ≈üi cele desfƒÉ≈üurate, potrivit legii, √Æn locul acestora, din motive religioase sau de con≈ütiin≈£ƒÉ;
b) munca unei persoane condamnate, prestatƒÉ √Æn condi≈£ii normale, √Æn perioada de deten≈£ie sau de libertate condi≈£ionatƒÉ;
c) presta≈£iile impuse √Æn situa≈£ia creatƒÉ de calamitƒÉ≈£i ori de alt pericol, precum ≈üi cele care fac parte din obliga≈£iile civile normale stabilite de lege.

ARTICOLUL 43

Dreptul la grevă

(1) Salaria≈£ii au dreptul la grevƒÉ pentru apƒÉrarea intereselor profesionale, economice ≈üi sociale.
(2) Legea stabile≈üte condi≈£iile ≈üi limitele exercitƒÉrii acestui drept, precum ≈üi garan≈£iile necesare asigurƒÉrii serviciilor esen≈£iale pentru societate.

ARTICOLUL 44

Dreptul de proprietate privată

(1) Dreptul de proprietate, precum ≈üi crean≈£ele asupra statului, sunt garantate. Con≈£inutul ≈üi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatƒÉ este garantatƒÉ ≈üi ocrotitƒÉ √Æn mod egal de lege, indiferent de titular. CetƒÉ≈£enii strƒÉini ≈üi apatrizii pot dob√¢ndi dreptul de proprietate privatƒÉ asupra terenurilor numai √Æn condi≈£iile rezultate din aderarea Rom√¢niei la Uniunea EuropeanƒÉ ≈üi din alte tratate interna≈£ionale la care Rom√¢nia este parte, pe bazƒÉ de reciprocitate, √Æn condi≈£iile prevƒÉzute prin lege organicƒÉ, precum ≈üi prin mo≈ütenire legalƒÉ.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat dec√¢t pentru o cauzƒÉ de utilitate publicƒÉ, stabilitƒÉ potrivit legii, cu dreaptƒÉ ≈üi prealabilƒÉ despƒÉgubire.
(4) Sunt interzise na≈£ionalizarea sau orice alte mƒÉsuri de trecere silitƒÉ √Æn proprietate publicƒÉ a unor bunuri pe baza apartenen≈£ei sociale, etnice, religioase, politice sau de altƒÉ naturƒÉ discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrƒÉri de interes general, autoritatea publicƒÉ poate folosi subsolul oricƒÉrei proprietƒÉ≈£i imobiliare, cu obliga≈£ia de a despƒÉgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, planta≈£iilor sau construc≈£iilor, precum ≈üi pentru alte daune imputabile autoritƒÉ≈£ii.
(6) DespƒÉgubirile prevƒÉzute √Æn alineatele (3) ≈üi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, √Æn caz de divergen≈£ƒÉ, prin justi≈£ie.
(7) Dreptul de proprietate obligƒÉ la respectarea sarcinilor privind protec≈£ia mediului ≈üi asigurarea bunei vecinƒÉtƒÉ≈£i, precum ≈üi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dob√¢nditƒÉ licit nu poate fi confiscatƒÉ. Caracterul licit al dob√¢ndirii se prezumƒÉ.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infrac≈£iuni ori contraven≈£ii pot fi confiscate numai √Æn condi≈£iile legii.

ARTICOLUL 45

Libertatea economică

Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

ARTICOLUL 46

Dreptul la moştenire

Dreptul la moştenire este garantat.

ARTICOLUL 47

Nivelul de trai

(1) Statul este obligat sƒÉ ia mƒÉsuri de dezvoltare economicƒÉ ≈üi de protec≈£ie socialƒÉ, de naturƒÉ sƒÉ asigure cetƒÉ≈£enilor un nivel de trai decent.
(2) CetƒÉ≈£enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plƒÉtit, la asisten≈£ƒÉ medicalƒÉ √Æn unitƒÉ≈£ile sanitare de stat, la ajutor de ≈üomaj ≈üi la alte forme de asigurƒÉri sociale publice sau private, prevƒÉzute de lege. CetƒÉ≈£enii au dreptul ≈üi la mƒÉsuri de asisten≈£ƒÉ socialƒÉ, potrivit legii.

ARTICOLUL 48

Familia

(1) Familia se √ÆntemeiazƒÉ pe cƒÉsƒÉtoria liber consim≈£itƒÉ √Æntre so≈£i, pe egalitatea acestora ≈üi pe dreptul ≈üi √Ændatorirea pƒÉrin≈£ilor de a asigura cre≈üterea, educa≈£ia ≈üi instruirea copiilor.
(2) Condi≈£iile de √Æncheiere, de desfacere ≈üi de nulitate a cƒÉsƒÉtoriei se stabilesc prin lege. CƒÉsƒÉtoria religioasƒÉ poate fi celebratƒÉ numai dupƒÉ cƒÉsƒÉtoria civilƒÉ.
(3) Copiii din afara cƒÉsƒÉtoriei sunt egali √Æn fa≈£a legii cu cei din cƒÉsƒÉtorie.

ARTICOLUL 49

Protecţia copiilor şi a tinerilor

(1) Copiii ≈üi tinerii se bucurƒÉ de un regim special de protec≈£ie ≈üi de asisten≈£ƒÉ √Æn realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordƒÉ aloca≈£ii pentru copii ≈üi ajutoare pentru √Ængrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protec≈£ie socialƒÉ a copiilor ≈üi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor √Æn activitƒÉ≈£i care le-ar dƒÉuna sƒÉnƒÉtƒÉ≈£ii, moralitƒÉ≈£ii sau care le-ar pune √Æn primejdie via≈£a ori dezvoltarea normalƒÉ sunt interzise.
(4) Minorii sub v√¢rsta de 15 ani nu pot fi angaja≈£i ca salaria≈£i.
(5) AutoritƒÉ≈£ile publice au obliga≈£ia sƒÉ contribuie la asigurarea condi≈£iilor pentru participarea liberƒÉ a tinerilor la via≈£a politicƒÉ, socialƒÉ, economicƒÉ, culturalƒÉ ≈üi sportivƒÉ a ≈£ƒÉrii.

ARTICOLUL 50

Protec≈£ia persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

ARTICOLUL 51

Dreptul de peti≈£ionare

(1) CetƒÉ≈£enii au dreptul sƒÉ se adreseze autoritƒÉ≈£ilor publice prin peti≈£ii formulate numai √Æn numele semnatarilor.
(2) Organiza≈£iile legal constituite au dreptul sƒÉ adreseze peti≈£ii exclusiv √Æn numele colectivelor pe care le reprezintƒÉ.
(3) Exercitarea dreptului de peti≈£ionare este scutitƒÉ de taxƒÉ.
(4) AutoritƒÉ≈£ile publice au obliga≈£ia sƒÉ rƒÉspundƒÉ la peti≈£ii √Æn termenele ≈üi √Æn condi≈£iile stabilite potrivit legii.

ARTICOLUL 52

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

(1) Persoana vƒÉtƒÉmatƒÉ √Æntr-un drept al sƒÉu ori √Æntr-un interes legitim, de o autoritate publicƒÉ, printr-un act administrativ sau prin nesolu≈£ionarea √Æn termenul legal a unei cereri, este √ÆndreptƒÉ≈£itƒÉ sƒÉ ob≈£inƒÉ recunoa≈üterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului ≈üi repararea pagubei.
(2) Condi≈£iile ≈üi limitele exercitƒÉrii acestui drept se stabilesc prin lege organicƒÉ.
(3) Statul rƒÉspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. RƒÉspunderea statului este stabilitƒÉ √Æn condi≈£iile legii ≈üi nu √ÆnlƒÉturƒÉ rƒÉspunderea magistra≈£ilor care ≈üi-au exercitat func≈£ia cu rea-credin≈£ƒÉ sau gravƒÉ neglijen≈£ƒÉ.

ARTICOLUL 53

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) Exerci≈£iul unor drepturi sau al unor libertƒÉ≈£i poate fi restr√¢ns numai prin lege ≈üi numai dacƒÉ se impune, dupƒÉ caz, pentru: apƒÉrarea securitƒÉ≈£ii na≈£ionale, a ordinii, a sƒÉnƒÉtƒÉ≈£ii ori a moralei publice, a drepturilor ≈üi a libertƒÉ≈£ilor cetƒÉ≈£enilor; desfƒÉ≈üurarea instruc≈£iei penale; prevenirea consecin≈£elor unei calamitƒÉ≈£i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restr√¢ngerea poate fi dispusƒÉ numai dacƒÉ este necesarƒÉ √Æntr-o societate democraticƒÉ. MƒÉsura trebuie sƒÉ fie propor≈£ionalƒÉ cu situa≈£ia care a determinat-o, sƒÉ fie aplicatƒÉ √Æn mod nediscriminatoriu ≈üi fƒÉrƒÉ a aduce atingere existen≈£ei dreptului sau a libertƒÉ≈£ii.

CAPITOLUL III

Îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 54

Fidelitatea faţă de ţară

(1) Fidelitatea fa≈£ƒÉ de ≈£arƒÉ este sacrƒÉ.
(2) CetƒÉ≈£enii cƒÉrora le sunt √Æncredin≈£ate func≈£ii publice, precum ≈üi militarii, rƒÉspund de √Ændeplinirea cu credin≈£ƒÉ a obliga≈£iilor ce le revin ≈üi, √Æn acest scop, vor depune jurƒÉm√¢ntul cerut de lege.

ARTICOLUL 55

Apărarea ţării

(1) CetƒÉ≈£enii au dreptul ≈üi obliga≈£ia sƒÉ apere Rom√¢nia.
(2) Condi≈£iile privind √Ændeplinirea √Ændatoririlor militare se stabilesc prin lege organicƒÉ.
(3) CetƒÉ≈£enii pot fi √Æncorpora≈£i de la v√¢rsta de 20 de ani ≈üi p√¢nƒÉ la v√¢rsta de 35 de ani, cu excep≈£ia voluntarilor, √Æn condi≈£iile legii organice.

ARTICOLUL 56

Contribu≈£ii financiare

(1) CetƒÉ≈£enii au obliga≈£ia sƒÉ contribuie, prin impozite ≈üi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sƒÉ asigure a≈üezarea justƒÉ a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte presta≈£ii sunt interzise, √Æn afara celor stabilite prin lege, √Æn situa≈£ii excep≈£ionale.

ARTICOLUL 57

Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

CAPITOLUL IV

Avocatul Poporului

ARTICOLUL 58

Numirea şi rolul

(1) Avocatul Poporului este numit pe o duratƒÉ de 5 ani pentru apƒÉrarea drepturilor ≈üi libertƒÉ≈£ilor persoanelor fizice. Adjunc≈£ii Avocatului Poporului sunt specializa≈£i pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului ≈üi adjunc≈£ii sƒÉi nu pot √Ændeplini nici o altƒÉ func≈£ie publicƒÉ sau privatƒÉ, cu excep≈£ia func≈£iilor didactice din √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul superior.
(3) Organizarea ≈üi func≈£ionarea institu≈£iei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organicƒÉ.

ARTICOLUL 59

Exercitarea atribu≈£iilor

(1) Avocatul Poporului √Æ≈üi exercitƒÉ atribu≈£iile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate √Æn drepturile ≈üi √Æn libertƒÉ≈£ile lor, √Æn limitele stabilite de lege.
(2) AutoritƒÉ≈£ile publice sunt obligate sƒÉ asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar √Æn exercitarea atribu≈£iilor sale.

ARTICOLUL 60

Raportul în faţa Parlamentului

Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

TITLUL III

Autorităţile publice

CAPITOLUL I

Parlamentul

SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61

Rolul şi structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom√¢n ≈üi unica autoritate legiuitoare a ≈£ƒÉrii.
(2) Parlamentul este alcƒÉtuit din Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senat.

ARTICOLUL 62

Alegerea Camerelor

(1) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret ≈üi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organiza≈£iile cetƒÉ≈£enilor apar≈£in√¢nd minoritƒÉ≈£ilor na≈£ionale, care nu √Æntrunesc √Æn alegeri numƒÉrul de voturi pentru a fi reprezentate √Æn Parlament, au dreptul la c√¢te un loc de deputat, √Æn condi≈£iile legii electorale. CetƒÉ≈£enii unei minoritƒÉ≈£i na≈£ionale pot fi reprezenta≈£i numai de o singurƒÉ organiza≈£ie.
(3) NumƒÉrul deputa≈£ilor ≈üi al senatorilor se stabile≈üte prin legea electoralƒÉ, √Æn raport cu popula≈£ia ≈£ƒÉrii.

ARTICOLUL 63

Durata mandatului

(1) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelunge≈üte de drept √Æn stare de mobilizare, de rƒÉzboi, de asediu sau de urgen≈£ƒÉ, p√¢nƒÉ la √Æncetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputa≈£ilor ≈üi pentru Senat se desfƒÉ≈üoarƒÉ √Æn cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se √Æntrune≈üte, la convocarea Pre≈üedintelui Rom√¢niei, √Æn cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelunge≈üte p√¢nƒÉ la √Æntrunirea legalƒÉ a noului Parlament. √én aceastƒÉ perioadƒÉ nu poate fi revizuitƒÉ Constitu≈£ia ≈üi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative √Ænscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent √Æ≈üi continuƒÉ procedura √Æn noul Parlament.

ARTICOLUL 64

Organizarea internă

(1) Organizarea ≈üi func≈£ionarea fiecƒÉrei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevƒÉzute √Æn bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare CamerƒÉ √Æ≈üi alege un birou permanent. Pre≈üedintele Camerei Deputa≈£ilor ≈üi pre≈üedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilal≈£i membri ai birourilor permanente sunt ale≈üi la √Ænceputul fiecƒÉrei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revoca≈£i √Ænainte de expirarea mandatului.
(3) Deputa≈£ii ≈üi senatorii se pot organiza √Æn grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecƒÉrei Camere.
(4) Fiecare CamerƒÉ √Æ≈üi constituie comisii permanente ≈üi poate institui comisii de anchetƒÉ sau alte comisii speciale. Camerele √Æ≈üi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente ≈üi comisiile parlamentare se alcƒÉtuiesc potrivit configura≈£iei politice a fiecƒÉrei Camere.

ARTICOLUL 65

≈ûedin≈£ele Camerelor

(1) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul lucreazƒÉ √Æn ≈üedin≈£e separate.
(2) Camerele √Æ≈üi desfƒÉ≈üoarƒÉ lucrƒÉrile ≈üi √Æn ≈üedin≈£e comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritƒÉ≈£ii deputa≈£ilor ≈üi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Pre≈üedintelui Rom√¢niei;
b) aprobarea bugetului de stat ≈üi a bugetului asigurƒÉrilor sociale de stat;
c) declararea mobilizƒÉrii totale sau par≈£iale;
d) declararea stƒÉrii de rƒÉzboi;
e) suspendarea sau √Æncetarea ostilitƒÉ≈£ilor militare;
f) aprobarea strategiei na≈£ionale de apƒÉrare a ≈£ƒÉrii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de ApƒÉrare a ≈¢ƒÉrii;
h) numirea, la propunerea Pre≈üedintelui Rom√¢niei, a directorilor serviciilor de informa≈£ii ≈üi exercitarea controlului asupra activitƒÉ≈£ii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputa≈£ilor ≈üi al senatorilor, stabilirea indemniza≈£iei ≈üi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) √Ændeplinirea altor atribu≈£ii care, potrivit Constitu≈£iei sau regulamentului, se exercitƒÉ √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ.

ARTICOLUL 66

Sesiuni

(1) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul se √Æntrunesc √Æn douƒÉ sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune √Æncepe √Æn luna februarie ≈üi nu poate depƒÉ≈üi sf√¢r≈üitul lunii iunie. A doua sesiune √Æncepe √Æn luna septembrie ≈üi nu poate depƒÉ≈üi sf√¢r≈üitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul se √Æntrunesc ≈üi √Æn sesiuni extraordinare, la cererea Pre≈üedintelui Rom√¢niei, a biroului permanent al fiecƒÉrei Camere ori a cel pu≈£in o treime din numƒÉrul deputa≈£ilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de pre≈üedin≈£ii acestora.

ARTICOLUL 67

Actele juridice şi cvorumul legal

Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.

ARTICOLUL 68

Caracterul public al şedinţelor

(1) ≈ûedin≈£ele celor douƒÉ Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotƒÉr√Æ ca anumite ≈üedin≈£e sƒÉ fie secrete.

SECŢIUNEA a 2-a
Statutul deputaţilor şi al senatorilor

ARTICOLUL 69

Mandatul reprezentativ

(1) √én exercitarea mandatului, deputa≈£ii ≈üi senatorii sunt √Æn serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.

ARTICOLUL 70

Mandatul deputaţilor şi al senatorilor

(1) Deputa≈£ii ≈üi senatorii intrƒÉ √Æn exerci≈£iul mandatului la data √Æntrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condi≈£ia validƒÉrii alegerii ≈üi a depunerii jurƒÉm√¢ntului. JurƒÉm√¢ntul se stabile≈üte prin lege organicƒÉ.
(2) Calitatea de deputat sau de senator √ÆnceteazƒÉ la data √Æntrunirii legale a Camerelor nou alese sau √Æn caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

ARTICOLUL 71

Incompatibilităţi

(1) Nimeni nu poate fi, √Æn acela≈üi timp, deputat ≈üi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilƒÉ cu exercitarea oricƒÉrei func≈£ii publice de autoritate, cu excep≈£ia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilitƒÉ≈£i se stabilesc prin lege organicƒÉ.

ARTICOLUL 72

Imunitatea parlamentară

(1) Deputa≈£ii ≈üi senatorii nu pot fi tra≈üi la rƒÉspundere juridicƒÉ pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate √Æn exercitarea mandatului.
(2) Deputa≈£ii ≈üi senatorii pot fi urmƒÉri≈£i ≈üi trimi≈üi √Æn judecatƒÉ penalƒÉ pentru fapte care nu au legƒÉturƒÉ cu voturile sau cu opiniile politice exprimate √Æn exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezi≈£iona≈£i, re≈£inu≈£i sau aresta≈£i fƒÉrƒÉ √Æncuviin≈£area Camerei din care fac parte, dupƒÉ ascultarea lor. UrmƒÉrirea ≈üi trimiterea √Æn judecatƒÉ penalƒÉ se pot face numai de cƒÉtre Parchetul de pe l√¢ngƒÉ √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie. Competen≈£a de judecatƒÉ apar≈£ine √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie.
(3) √én caz de infrac≈£iune flagrantƒÉ, deputa≈£ii sau senatorii pot fi re≈£inu≈£i ≈üi supu≈üi perchezi≈£iei. Ministrul justi≈£iei √Æl va informa ne√Ænt√¢rziat pe pre≈üedintele Camerei asupra re≈£inerii ≈üi a perchezi≈£iei. √én cazul √Æn care Camera sesizatƒÉ constatƒÉ cƒÉ nu existƒÉ temei pentru re≈£inere, va dispune imediat revocarea acestei mƒÉsuri.

SECŢIUNEA a 3-a
Legiferarea

ARTICOLUL 73

Categorii de legi

(1) Parlamentul adoptƒÉ legi constitu≈£ionale, legi organice ≈üi legi ordinare.
(2) Legile constitu≈£ionale sunt cele de revizuire a Constitu≈£iei.
(3) Prin lege organicƒÉ se reglementeazƒÉ:
a) sistemul electoral; organizarea ≈üi func≈£ionarea AutoritƒÉ≈£ii Electorale Permanente;
b) organizarea, func≈£ionarea ≈üi finan≈£area partidelor politice;
c) statutul deputa≈£ilor ≈üi al senatorilor, stabilirea indemniza≈£iei ≈üi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea ≈üi desfƒÉ≈üurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului ≈üi a Consiliului Suprem de ApƒÉrare a ≈¢ƒÉrii;
f) regimul stƒÉrii de mobilizare par≈£ialƒÉ sau totalƒÉ a for≈£elor armate ≈üi al stƒÉrii de rƒÉzboi;
g) regimul stƒÉrii de asediu ≈üi al stƒÉrii de urgen≈£ƒÉ;
h) infrac≈£iunile, pedepsele ≈üi regimul executƒÉrii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gra≈£ierii colective;
j) statutul func≈£ionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea ≈üi func≈£ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instan≈£elor judecƒÉtore≈üti, a Ministerului Public ≈üi a Cur≈£ii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietƒÉ≈£ii ≈üi al mo≈ütenirii;
n) organizarea generalƒÉ a √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntului;
o) organizarea administra≈£iei publice locale, a teritoriului, precum ≈üi regimul general privind autonomia localƒÉ;
p) regimul general privind raporturile de muncƒÉ, sindicatele, patronatele ≈üi protec≈£ia socialƒÉ;
r) statutul minoritƒÉ≈£ilor na≈£ionale din Rom√¢nia;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care √Æn Constitu≈£ie se prevede adoptarea de legi organice.

ARTICOLUL 74

Iniţiativa legislativă

(1) Ini≈£iativa legislativƒÉ apar≈£ine, dupƒÉ caz, Guvernului, deputa≈£ilor, senatorilor sau unui numƒÉr de cel pu≈£in 100.000 de cetƒÉ≈£eni cu drept de vot. CetƒÉ≈£enii care √Æ≈üi manifestƒÉ dreptul la ini≈£iativƒÉ legislativƒÉ trebuie sƒÉ provinƒÉ din cel pu≈£in un sfert din jude≈£ele ≈£ƒÉrii, iar √Æn fiecare din aceste jude≈£e, respectiv √Æn municipiul Bucure≈üti, trebuie sƒÉ fie √Ænregistrate cel pu≈£in 5.000 de semnƒÉturi √Æn sprijinul acestei ini≈£iative.
(2) Nu pot face obiectul ini≈£iativei legislative a cetƒÉ≈£enilor problemele fiscale, cele cu caracter interna≈£ional, amnistia ≈üi gra≈£ierea.
(3) Guvernul √Æ≈üi exercitƒÉ ini≈£iativa legislativƒÉ prin transmiterea proiectului de lege cƒÉtre Camera competentƒÉ sƒÉ √Æl adopte, ca primƒÉ CamerƒÉ sesizatƒÉ.
(4) Deputa≈£ii, senatorii ≈üi cetƒÉ≈£enii care exercitƒÉ dreptul la ini≈£iativƒÉ legislativƒÉ pot prezenta propuneri legislative numai √Æn forma cerutƒÉ pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai √Ænt√¢i Camerei competente sƒÉ le adopte, ca primƒÉ CamerƒÉ sesizatƒÉ.

ARTICOLUL 75

Sesizarea Camerelor

(1) Se supun spre dezbatere ≈üi adoptare Camerei Deputa≈£ilor, ca primƒÉ CamerƒÉ sesizatƒÉ, proiectele de legi ≈üi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri interna≈£ionale ≈üi a mƒÉsurilor legislative ce rezultƒÉ din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum ≈üi proiectele legilor organice prevƒÉzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) ≈üi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) ≈üi (5) ≈üi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii ≈üi adoptƒÉrii, ca primƒÉ CamerƒÉ sesizatƒÉ, Senatului.
(2) Prima CamerƒÉ sesizatƒÉ se pronun≈£ƒÉ √Æn termen de 45 de zile. Pentru coduri ≈üi alte legi de complexitate deosebitƒÉ termenul este de 60 de zile. √én cazul depƒÉ≈üirii acestor termene se considerƒÉ cƒÉ proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) DupƒÉ adoptare sau respingere de cƒÉtre prima CamerƒÉ sesizatƒÉ, proiectul sau propunerea legislativƒÉ se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) √én cazul √Æn care prima CamerƒÉ sesizatƒÉ adoptƒÉ o prevedere care, potrivit alineatului (1), intrƒÉ √Æn competen≈£a sa decizionalƒÉ, prevederea este definitiv adoptatƒÉ dacƒÉ ≈üi cea de-a doua CamerƒÉ este de acord. √én caz contrar, numai pentru prevederea respectivƒÉ, legea se √Æntoarce la prima CamerƒÉ sesizatƒÉ, care va decide definitiv √Æn procedurƒÉ de urgen≈£ƒÉ.
(5) Dispozi≈£iile alineatului (4) referitoare la √Æntoarcerea legii se aplicƒÉ √Æn mod corespunzƒÉtor ≈üi √Æn cazul √Æn care Camera decizionalƒÉ adoptƒÉ o prevedere pentru care competen≈£a decizionalƒÉ apar≈£ine primei Camere.

ARTICOLUL 76

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

(1) Legile organice ≈üi hotƒÉr√¢rile privind regulamentele Camerelor se adoptƒÉ cu votul majoritƒÉ≈£ii membrilor fiecƒÉrei Camere.
(2) Legile ordinare ≈üi hotƒÉr√¢rile se adoptƒÉ cu votul majoritƒÉ≈£ii membrilor prezen≈£i din fiecare CamerƒÉ.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie ini≈£iativƒÉ, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedurƒÉ de urgen≈£ƒÉ, stabilitƒÉ potrivit regulamentului fiecƒÉrei Camere.

ARTICOLUL 77

Promulgarea legii

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Pre≈üedintelui Rom√¢niei. Promulgarea legii se face √Æn termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) √énainte de promulgare, Pre≈üedintele poate cere Parlamentului, o singurƒÉ datƒÉ, reexaminarea legii.
(3) DacƒÉ Pre≈üedintele a cerut reexaminarea legii ori dacƒÉ s-a cerut verificarea constitu≈£ionalitƒÉ≈£ii ei, promulgarea legii se face √Æn cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupƒÉ reexaminare sau de la primirea deciziei Cur≈£ii Constitu≈£ionale, prin care i s-a confirmat constitu≈£ionalitatea.

ARTICOLUL 78

Intrarea în vigoare a legii

Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

ARTICOLUL 79

Consiliul Legislativ

(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeazƒÉ proiectele de acte normative √Æn vederea sistematizƒÉrii, unificƒÉrii ≈üi coordonƒÉrii √Æntregii legisla≈£ii. El ≈£ine eviden≈£a oficialƒÉ a legisla≈£iei Rom√¢niei.
(2) √énfiin≈£area, organizarea ≈üi func≈£ionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organicƒÉ.

CAPITOLUL II
Preşedintele României

ARTICOLUL 80

Rolul Preşedintelui

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei reprezintƒÉ statul rom√¢n ≈üi este garantul independen≈£ei na≈£ionale, al unitƒÉ≈£ii ≈üi al integritƒÉ≈£ii teritoriale a ≈£ƒÉrii.
(2) Pre≈üedintele Rom√¢niei vegheazƒÉ la respectarea Constitu≈£iei ≈üi la buna func≈£ionare a autoritƒÉ≈£ilor publice. √én acest scop, Pre≈üedintele exercitƒÉ func≈£ia de mediere √Æntre puterile statului, precum ≈üi √Æntre stat ≈üi societate.

ARTICOLUL 81

Alegerea Preşedintelui

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei este ales prin vot universal, egal, direct, secret ≈üi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a √Æntrunit, √Æn primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegƒÉtorilor √Ænscri≈üi √Æn listele electorale.
(3) √én cazul √Æn care nici unul dintre candida≈£i nu a √Æntrunit aceastƒÉ majoritate, se organizeazƒÉ al doilea tur de scrutin, √Æntre primii doi candida≈£i stabili≈£i √Æn ordinea numƒÉrului de voturi ob≈£inute √Æn primul tur. Este declarat ales candidatul care a ob≈£inut cel mai mare numƒÉr de voturi.
(4) Nici o persoanƒÉ nu poate √Ændeplini func≈£ia de Pre≈üedinte al Rom√¢niei dec√¢t pentru cel mult douƒÉ mandate. Acestea pot fi ≈üi succesive.

ARTICOLUL 82

Validarea mandatului şi depunerea jurământului

(1) Rezultatul alegerilor pentru func≈£ia de Pre≈üedinte al Rom√¢niei este validat de Curtea Constitu≈£ionalƒÉ.
(2) Candidatul a cƒÉrui alegere a fost validatƒÉ depune √Æn fa≈£a Camerei Deputa≈£ilor ≈üi a Senatului, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ, urmƒÉtorul jurƒÉm√¢nt:
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

ARTICOLUL 83

Durata mandatului

(1) Mandatul Pre≈üedintelui Rom√¢niei este de 5 ani ≈üi se exercitƒÉ de la data depunerii jurƒÉm√¢ntului.
(2) Pre≈üedintele Rom√¢niei √Æ≈üi exercitƒÉ mandatul p√¢nƒÉ la depunerea jurƒÉm√¢ntului de Pre≈üedintele nou ales.
(3) Mandatul Pre≈üedintelui Rom√¢niei poate fi prelungit, prin lege organicƒÉ, √Æn caz de rƒÉzboi sau de catastrofƒÉ.

ARTICOLUL 84

Incompatibilităţi şi imunităţi

(1) √én timpul mandatului, Pre≈üedintele Rom√¢niei nu poate fi membru al unui partid ≈üi nu poate √Ændeplini nici o altƒÉ func≈£ie publicƒÉ sau privatƒÉ.
(2) Pre≈üedintele Rom√¢niei se bucurƒÉ de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplicƒÉ √Æn mod corespunzƒÉtor.

ARTICOLUL 85

Numirea Guvernului

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei desemneazƒÉ un candidat pentru func≈£ia de prim-ministru ≈üi nume≈üte Guvernul pe baza votului de √Æncredere acordat de Parlament.
(2) √én caz de remaniere guvernamentalƒÉ sau de vacan≈£ƒÉ a postului, Pre≈üedintele revocƒÉ ≈üi nume≈üte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) DacƒÉ prin propunerea de remaniere se schimbƒÉ structura sau compozi≈£ia politicƒÉ a Guvernului, Pre≈üedintele Rom√¢niei va putea exercita atribu≈£ia prevƒÉzutƒÉ la alineatul (2) numai pe baza aprobƒÉrii Parlamentului, acordatƒÉ la propunerea primului-ministru.

ARTICOLUL 86

Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

ARTICOLUL 87

Participarea la şedinţele Guvernului

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei poate lua parte la ≈üedin≈£ele Guvernului √Æn care se dezbat probleme de interes na≈£ional privind politica externƒÉ, apƒÉrarea ≈£ƒÉrii, asigurarea ordinii publice ≈üi, la cererea primului-ministru, √Æn alte situa≈£ii.
(2) Pre≈üedintele Rom√¢niei prezideazƒÉ ≈üedin≈£ele Guvernului la care participƒÉ.

ARTICOLUL 88

Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului

(1) DupƒÉ consultarea pre≈üedin≈£ilor celor douƒÉ Camere ≈üi a liderilor grupurilor parlamentare, Pre≈üedintele Rom√¢niei poate sƒÉ dizolve Parlamentul, dacƒÉ acesta nu a acordat votul de √Æncredere pentru formarea Guvernului √Æn termen de 60 de zile de la prima solicitare ≈üi numai dupƒÉ respingerea a cel pu≈£in douƒÉ solicitƒÉri de √ÆnvestiturƒÉ.
(2) √én cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singurƒÉ datƒÉ.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat √Æn ultimele 6 luni ale mandatului Pre≈üedintelui Rom√¢niei ≈üi nici √Æn timpul stƒÉrii de mobilizare, de rƒÉzboi, de asediu sau de urgen≈£ƒÉ.

ARTICOLUL 90

Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ARTICOLUL 91

Atribuţii în domeniul politicii externe

(1) Pre≈üedintele √Æncheie tratate interna≈£ionale √Æn numele Rom√¢niei, negociate de Guvern, ≈üi le supune spre ratificare Parlamentului, √Æntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate ≈üi acorduri interna≈£ionale se √Æncheie, se aprobƒÉ sau se ratificƒÉ potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Pre≈üedintele, la propunerea Guvernului, acrediteazƒÉ ≈üi recheamƒÉ reprezentan≈£ii diplomatici ai Rom√¢niei ≈üi aprobƒÉ √Ænfiin≈£area, desfiin≈£area sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentan≈£ii diplomatici ai altor state sunt acredita≈£i pe l√¢ngƒÉ Pre≈üedintele Rom√¢niei.

ARTICOLUL 92

Atribuţii în domeniul apărării

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei este comandantul for≈£elor armate ≈üi √Ændepline≈üte func≈£ia de pre≈üedinte al Consiliului Suprem de ApƒÉrare a ≈¢ƒÉrii.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilƒÉ a Parlamentului, mobilizarea par≈£ialƒÉ sau totalƒÉ a for≈£elor armate. Numai √Æn cazuri excep≈£ionale, hotƒÉr√¢rea Pre≈üedintelui se supune ulterior aprobƒÉrii Parlamentului, √Æn cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) √én caz de agresiune armatƒÉ √ÆndreptatƒÉ √Æmpotriva ≈£ƒÉrii, Pre≈üedintele Rom√¢niei ia mƒÉsuri pentru respingerea agresiunii ≈üi le aduce ne√Ænt√¢rziat la cuno≈ütin≈£ƒÉ Parlamentului, printr-un mesaj. DacƒÉ Parlamentul nu se aflƒÉ √Æn sesiune, el se convoacƒÉ de drept √Æn 24 de ore de la declan≈üarea agresiunii.
(4) √én caz de mobilizare sau de rƒÉzboi Parlamentul √Æ≈üi continuƒÉ activitatea pe toatƒÉ durata acestor stƒÉri, iar dacƒÉ nu se aflƒÉ √Æn sesiune, se convoacƒÉ de drept √Æn 24 de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93

Măsuri excepţionale

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen≈£ƒÉ √Æn √Æntreaga ≈£arƒÉ ori √Æn unele unitƒÉ≈£i administrativ-teritoriale ≈üi solicitƒÉ Parlamentului √Æncuviin≈£area mƒÉsurii adoptate, √Æn cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) DacƒÉ Parlamentul nu se aflƒÉ √Æn sesiune, el se convoacƒÉ de drept √Æn cel mult 48 de ore de la instituirea stƒÉrii de asediu sau a stƒÉrii de urgen≈£ƒÉ ≈üi func≈£ioneazƒÉ pe toatƒÉ durata acestora.

ARTICOLUL 94

Alte atribu≈£ii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferƒÉ decora≈£ii ≈üi titluri de onoare;
b) acordƒÉ gradele de mare≈üal, de general ≈üi de amiral;
c) nume≈üte √Æn func≈£ii publice, √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de lege;
d) acordƒÉ gra≈£ierea individualƒÉ.

ARTICOLUL 95

Suspendarea din func≈£ie

(1) √én cazul sƒÉv√¢r≈üirii unor fapte grave prin care √ÆncalcƒÉ prevederile Constitu≈£iei, Pre≈üedintele Rom√¢niei poate fi suspendat din func≈£ie de Camera Deputa≈£ilor ≈üi de Senat, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ, cu votul majoritƒÉ≈£ii deputa≈£ilor ≈üi senatorilor, dupƒÉ consultarea Cur≈£ii Constitu≈£ionale. Pre≈üedintele poate da Parlamentului explica≈£ii cu privire la faptele ce i se imputƒÉ.
(2) Propunerea de suspendare din func≈£ie poate fi ini≈£iatƒÉ de cel pu≈£in o treime din numƒÉrul deputa≈£ilor ≈üi senatorilor ≈üi se aduce, ne√Ænt√¢rziat, la cuno≈ütin≈£ƒÉ Pre≈üedintelui.
(3) DacƒÉ propunerea de suspendare din func≈£ie este aprobatƒÉ, √Æn cel mult 30 de zile se organizeazƒÉ un referendum pentru demiterea Pre≈üedintelui.

ARTICOLUL 96

Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ, cu votul a cel pu≈£in douƒÉ treimi din numƒÉrul deputa≈£ilor ≈üi senatorilor, pot hotƒÉr√Æ punerea sub acuzare a Pre≈üedintelui Rom√¢niei pentru √ÆnaltƒÉ trƒÉdare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi ini≈£iatƒÉ de majoritatea deputa≈£ilor ≈üi senatorilor ≈üi se aduce, ne√Ænt√¢rziat, la cuno≈ütin≈£ƒÉ Pre≈üedintelui Rom√¢niei pentru a putea da explica≈£ii cu privire la faptele ce i se imputƒÉ.
(3) De la data punerii sub acuzare ≈üi p√¢nƒÉ la data demiterii Pre≈üedintele este suspendat de drept.
(4) Competen≈£a de judecatƒÉ apar≈£ine √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie. Pre≈üedintele este demis de drept la data rƒÉm√¢nerii definitive a hotƒÉr√¢rii de condamnare.

ARTICOLUL 97

Vacan≈£a func≈£iei

(1) Vacan≈£a func≈£iei de Pre≈üedinte al Rom√¢niei intervine √Æn caz de demisie, de demitere din func≈£ie, de imposibilitate definitivƒÉ a exercitƒÉrii atribu≈£iilor sau de deces.
(2) √én termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacan≈£a func≈£iei de Pre≈üedinte al Rom√¢niei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Pre≈üedinte.

ARTICOLUL 98

Interimatul func≈£iei

(1) DacƒÉ func≈£ia de Pre≈üedinte devine vacantƒÉ ori dacƒÉ Pre≈üedintele este suspendat din func≈£ie sau dacƒÉ se aflƒÉ √Æn imposibilitate temporarƒÉ de a-≈üi exercita atribu≈£iile, interimatul se asigurƒÉ, √Æn ordine, de pre≈üedintele Senatului sau de pre≈üedintele Camerei Deputa≈£ilor.
(2) Atribu≈£iile prevƒÉzute la articolele 88‚àí90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului func≈£iei preziden≈£iale.

ARTICOLUL 99

Răspunderea preşedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

ARTICOLUL 100

Actele Preşedintelui

(1) √én exercitarea atribu≈£iilor sale, Pre≈üedintele Rom√¢niei emite decrete care se publicƒÉ √Æn Monitorul Oficial al Rom√¢niei. Nepublicarea atrage inexisten≈£a decretului.
(2) Decretele emise de Pre≈üedintele Rom√¢niei √Æn exercitarea atribu≈£iilor sale prevƒÉzute √Æn articolul 91 alineatele (1) ≈üi (2), articolul 92 alineatele (2) ≈üi (3), articolul 93 alineatul (1) ≈üi articolul 94 literele a), b) ≈üi d) se contrasemneazƒÉ de primul-ministru.

ARTICOLUL 101

Indemnizaţia şi celelalte drepturi

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL III
Guvernul

ARTICOLUL 102

Rolul şi structura

(1) Guvernul, potrivit programului sƒÉu de guvernare acceptat de Parlament, asigurƒÉ realizarea politicii interne ≈üi externe a ≈£ƒÉrii ≈üi exercitƒÉ conducerea generalƒÉ a administra≈£iei publice.
(2) √én √Ændeplinirea atribu≈£iilor sale, Guvernul coopereazƒÉ cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcƒÉtuit din prim-ministru, mini≈ütri ≈üi al≈£i membri stabili≈£i prin lege organicƒÉ.

ARTICOLUL 103

Învestitura

(1) Pre≈üedintele Rom√¢niei desemneazƒÉ un candidat pentru func≈£ia de prim-ministru, √Æn urma consultƒÉrii partidului care are majoritatea absolutƒÉ √Æn Parlament ori, dacƒÉ nu existƒÉ o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate √Æn Parlament.
(2) Candidatul pentru func≈£ia de prim-ministru va cere, √Æn termen de 10 zile de la desemnare, votul de √Æncredere al Parlamentului asupra programului ≈üi a √Æntregii liste a Guvernului.
(3) Programul ≈üi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputa≈£ilor ≈üi de Senat, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ. Parlamentul acordƒÉ √Æncredere Guvernului cu votul majoritƒÉ≈£ii deputa≈£ilor ≈üi senatorilor.

ARTICOLUL 104

Jurământul de credinţă

(1) Primul-ministru, mini≈ütrii ≈üi ceilal≈£i membri ai Guvernului vor depune individual, √Æn fa≈£a Pre≈üedintelui Rom√¢niei, jurƒÉm√¢ntul de la articolul 82.
(2) Guvernul √Æn √Æntregul sƒÉu ≈üi fiecare membru √Æn parte √Æ≈üi exercitƒÉ mandatul, √Æncep√¢nd de la data depunerii jurƒÉm√¢ntului.

ARTICOLUL 105

Incompatibilităţi

(1) Func≈£ia de membru al Guvernului este incompatibilƒÉ cu exercitarea altei func≈£ii publice de autoritate, cu excep≈£ia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilƒÉ cu exercitarea unei func≈£ii de reprezentare profesionalƒÉ salarizate √Æn cadrul organiza≈£iilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilitƒÉ≈£i se stabilesc prin lege organicƒÉ.

ARTICOLUL 106

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului

Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

ARTICOLUL 107

Primul-ministru

(1) Primul-ministru conduce Guvernul ≈üi coordoneazƒÉ activitatea membrilor acestuia, respect√¢nd atribu≈£iile ce le revin. De asemenea, prezintƒÉ Camerei Deputa≈£ilor sau Senatului rapoarte ≈üi declara≈£ii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Pre≈üedintele Rom√¢niei nu √Æl poate revoca pe primul-ministru.
(3) DacƒÉ primul-ministru se aflƒÉ √Æn una dintre situa≈£iile prevƒÉzute la articolul 106, cu excep≈£ia revocƒÉrii, sau este √Æn imposibilitate de a-≈üi exercita atribu≈£iile, Pre≈üedintele Rom√¢niei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a √Ændeplini atribu≈£iile primului ministru, p√¢nƒÉ la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitƒÉ≈£ii exercitƒÉrii atribu≈£iilor, √ÆnceteazƒÉ dacƒÉ primul-ministru √Æ≈üi reia activitatea √Æn Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplicƒÉ √Æn mod corespunzƒÉtor ≈üi celorlal≈£i membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadƒÉ de cel mult 45 de zile.

ARTICOLUL 108

Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptƒÉ hotƒÉr√¢ri ≈üi ordonan≈£e.
(2) HotƒÉr√¢rile se emit pentru organizarea executƒÉrii legilor.
(3) Ordonan≈£ele se emit √Æn temeiul unei legi speciale de abilitare, √Æn limitele ≈üi √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de aceasta.
(4) HotƒÉr√¢rile ≈üi ordonan≈£ele adoptate de Guvern se semneazƒÉ de primul-ministru, se contrasemneazƒÉ de mini≈ütrii care au obliga≈£ia punerii lor √Æn executare ≈üi se publicƒÉ √Æn Monitorul Oficial al Rom√¢niei. Nepublicarea atrage inexisten≈£a hotƒÉr√¢rii sau a ordonan≈£ei. HotƒÉr√¢rile care au caracter militar se comunicƒÉ numai institu≈£iilor interesate.

ARTICOLUL 109

Răspunderea membrilor Guvernului

(1) Guvernul rƒÉspunde politic numai √Æn fa≈£a Parlamentului pentru √Æntreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului rƒÉspunde politic solidar cu ceilal≈£i membri pentru activitatea Guvernului ≈üi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputa≈£ilor, Senatul ≈üi Pre≈üedintele Rom√¢niei au dreptul sƒÉ cearƒÉ urmƒÉrirea penalƒÉ a membrilor Guvernului pentru faptele sƒÉv√¢r≈üite √Æn exerci≈£iul func≈£iei lor. DacƒÉ s-a cerut urmƒÉrirea penalƒÉ, Pre≈üedintele Rom√¢niei poate dispune suspendarea acestora din func≈£ie. Trimiterea √Æn judecatƒÉ a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func≈£ie. Competen≈£a de judecatƒÉ apar≈£ine √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie.
(3) Cazurile de rƒÉspundere ≈üi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerialƒÉ.

ARTICOLUL 110

Încetarea mandatului

(1) Guvernul √Æ≈üi exercitƒÉ mandatul p√¢nƒÉ la data validƒÉrii alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de cƒÉtre Parlament a √Æncrederii acordate sau dacƒÉ primul-ministru se aflƒÉ √Æn una dintre situa≈£iile prevƒÉzute la articolul 106, cu excep≈£ia revocƒÉrii, ori este √Æn imposibilitatea de a-≈üi exercita atribu≈£iile mai mult de 45 de zile.
(3) √én situa≈£iile prevƒÉzute √Æn alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cƒÉrui mandat a √Æncetat potrivit alineatelor (1) ≈üi (2) √Ændepline≈üte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, p√¢nƒÉ la depunerea jurƒÉm√¢ntului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IV
Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 111

Informarea Parlamentului

(1) Guvernul ≈üi celelalte organe ale administra≈£iei publice, √Æn cadrul controlului parlamentar al activitƒÉ≈£ii lor, sunt obligate sƒÉ prezinte informa≈£iile ≈üi documentele cerute de Camera Deputa≈£ilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul pre≈üedin≈£ilor acestora. √én cazul √Æn care o ini≈£iativƒÉ legislativƒÉ implicƒÉ modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurƒÉrilor sociale de stat, solicitarea informƒÉrii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrƒÉrile Parlamentului. DacƒÉ li se solicitƒÉ prezen≈£a, participarea lor este obligatorie.

ARTICOLUL 112

Întrebări, interpelări şi moţiuni simple

(1) Guvernul ≈üi fiecare dintre membrii sƒÉi au obliga≈£ia sƒÉ rƒÉspundƒÉ la √ÆntrebƒÉrile sau la interpelƒÉrile formulate de deputa≈£i sau de senatori, √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de regulamentele celor douƒÉ Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputa≈£ilor sau Senatul poate adopta o mo≈£iune simplƒÉ prin care sƒÉ-≈üi exprime pozi≈£ia cu privire la o problemƒÉ de politicƒÉ internƒÉ sau externƒÉ ori, dupƒÉ caz, cu privire la o problemƒÉ ce a fƒÉcut obiectul unei interpelƒÉri.

ARTICOLUL 113

Moţiunea de cenzură

(1) Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ, pot retrage √Æncrederea acordatƒÉ Guvernului prin adoptarea unei mo≈£iuni de cenzurƒÉ, cu votul majoritƒÉ≈£ii deputa≈£ilor ≈üi senatorilor.
(2) Mo≈£iunea de cenzurƒÉ poate fi ini≈£iatƒÉ de cel pu≈£in o pƒÉtrime din numƒÉrul total al deputa≈£ilor ≈üi senatorilor ≈üi se comunicƒÉ Guvernului la data depunerii.
(3) Mo≈£iunea de cenzurƒÉ se dezbate dupƒÉ 3 zile de la data c√¢nd a fost prezentatƒÉ √Æn ≈üedin≈£a comunƒÉ a celor douƒÉ Camere.
(4) DacƒÉ mo≈£iunea de cenzurƒÉ a fost respinsƒÉ, deputa≈£ii ≈üi senatorii care au semnat-o nu mai pot ini≈£ia, √Æn aceea≈üi sesiune, o nouƒÉ mo≈£iune de cenzurƒÉ, cu excep≈£ia cazului √Æn care Guvernul √Æ≈üi angajeazƒÉ rƒÉspunderea potrivit articolului 114.

ARTICOLUL 114

Angajarea răspunderii Guvernului

(1) Guvernul √Æ≈üi poate angaja rƒÉspunderea √Æn fa≈£a Camerei Deputa≈£ilor ≈üi a Senatului, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ, asupra unui program, a unei declara≈£ii de politicƒÉ generalƒÉ sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacƒÉ o mo≈£iune de cenzurƒÉ, depusƒÉ √Æn termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declara≈£iei de politicƒÉ generalƒÉ sau a proiectului de lege, a fost votatƒÉ √Æn condi≈£iile articolului 113.
(3) DacƒÉ Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupƒÉ caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considerƒÉ adoptat, iar aplicarea programului sau a declara≈£iei de politicƒÉ generalƒÉ devine obligatorie pentru Guvern.
(4) √én cazul √Æn care Pre≈üedintele Rom√¢niei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face √Æn ≈üedin≈£a comunƒÉ a celor douƒÉ Camere.

ARTICOLUL 115

Delegarea legislativă

(1) Parlamentul poate adopta o lege specialƒÉ de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonan≈£e √Æn domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, √Æn mod obligatoriu, domeniul ≈üi data p√¢nƒÉ la care se pot emite ordonan≈£e.
(3) DacƒÉ legea de abilitare o cere, ordonan≈£ele se supun aprobƒÉrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, p√¢nƒÉ la √Æmplinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage √Æncetarea efectelor ordonan≈£ei.
(4) Guvernul poate adopta ordonan≈£e de urgen≈£ƒÉ numai √Æn situa≈£ii extraordinare a cƒÉror reglementare nu poate fi am√¢natƒÉ, av√¢nd obliga≈£ia de a motiva urgen≈£a √Æn cuprinsul acestora.
(5) Ordonan≈£a de urgen≈£ƒÉ intrƒÉ √Æn vigoare numai dupƒÉ depunerea sa spre dezbatere √Æn procedurƒÉ de urgen≈£ƒÉ la Camera competentƒÉ sƒÉ fie sesizatƒÉ ≈üi dupƒÉ publicarea ei √Æn Monitorul Oficial al Rom√¢niei. Camerele, dacƒÉ nu se aflƒÉ √Æn sesiune, se convoacƒÉ √Æn mod obligatoriu √Æn 5 zile de la depunere sau, dupƒÉ caz, de la trimitere. DacƒÉ √Æn termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizatƒÉ nu se pronun≈£ƒÉ asupra ordonan≈£ei, aceasta este consideratƒÉ adoptatƒÉ ≈üi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea √Æn procedurƒÉ de urgen≈£ƒÉ. Ordonan≈£a de urgen≈£ƒÉ cuprinz√¢nd norme de natura legii organice se aprobƒÉ cu majoritatea prevƒÉzutƒÉ la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonan≈£ele de urgen≈£ƒÉ nu pot fi adoptate √Æn domeniul legilor constitu≈£ionale, nu pot afecta regimul institu≈£iilor fundamentale ale statului, drepturile, libertƒÉ≈£ile ≈üi √Ændatoririle prevƒÉzute de Constitu≈£ie, drepturile electorale ≈üi nu pot viza mƒÉsuri de trecere silitƒÉ a unor bunuri √Æn proprietate publicƒÉ.
(7) Ordonan≈£ele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobƒÉ sau se resping printr-o lege √Æn care vor fi cuprinse ≈üi ordonan≈£ele ale cƒÉror efecte au √Æncetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacƒÉ este cazul, mƒÉsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonan≈£ei.

CAPITOLUL V
Administraţia publică

SECŢIUNEA 1
Administraţia publică centrală de specialitate

ARTICOLUL 116

Structura

(1) Ministerele se organizeazƒÉ numai √Æn subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza √Æn subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritƒÉ≈£i administrative autonome.

ARTICOLUL 117

Înfiinţarea

(1) Ministerele se √Ænfiin≈£eazƒÉ, se organizeazƒÉ ≈üi func≈£ioneazƒÉ potrivit legii.
(2) Guvernul ≈üi ministerele, cu avizul Cur≈£ii de Conturi, pot √Ænfiin≈£a organe de specialitate, √Æn subordinea lor, numai dacƒÉ legea le recunoa≈üte aceastƒÉ competen≈£ƒÉ.
(3) AutoritƒÉ≈£i administrative autonome se pot √Ænfiin≈£a prin lege organicƒÉ.

ARTICOLUL 118

For≈£ele armate

(1) Armata este subordonatƒÉ exclusiv voin≈£ei poporului pentru garantarea suveranitƒÉ≈£ii, a independen≈£ei ≈üi a unitƒÉ≈£ii statului, a integritƒÉ≈£ii teritoriale a ≈£ƒÉrii ≈üi a democra≈£iei constitu≈£ionale. √én condi≈£iile legii ≈üi ale tratatelor interna≈£ionale la care Rom√¢nia este parte, armata contribuie la apƒÉrarea colectivƒÉ √Æn sistemele de alian≈£ƒÉ militarƒÉ ≈üi participƒÉ la ac≈£iuni privind men≈£inerea sau restabilirea pƒÉcii.
(2) Structura sistemului na≈£ional de apƒÉrare, pregƒÉtirea popula≈£iei, a economiei ≈üi a teritoriului pentru apƒÉrare, precum ≈üi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organicƒÉ.
(3) Prevederile alineatelor (1) ≈üi (2) se aplicƒÉ, √Æn mod corespunzƒÉtor, ≈üi celorlalte componente ale for≈£elor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activitƒÉ≈£i militare sau paramilitare √Æn afara unei autoritƒÉ≈£i statale este interzisƒÉ.
(5) Pe teritoriul Rom√¢niei pot intra, sta≈£iona, desfƒÉ≈üura opera≈£iuni sau trece trupe strƒÉine numai √Æn condi≈£iile legii sau ale tratatelor interna≈£ionale la care Rom√¢nia este parte.

ARTICOLUL 119

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.

SECŢIUNEA a 2-a
Administraţia publică locală

ARTICOLUL 120

Principii de bază

(1) Administra≈£ia publicƒÉ din unitƒÉ≈£ile administrativ-teritoriale se √ÆntemeiazƒÉ pe principiile descentralizƒÉrii, autonomiei locale ≈üi deconcentrƒÉrii serviciilor publice.
(2) √én unitƒÉ≈£ile administrativ-teritoriale √Æn care cetƒÉ≈£enii apar≈£in√¢nd unei minoritƒÉ≈£i na≈£ionale au o pondere semnificativƒÉ se asigurƒÉ folosirea limbii minoritƒÉ≈£ii na≈£ionale respective √Æn scris ≈üi oral √Æn rela≈£iile cu autoritƒÉ≈£ile administra≈£iei publice locale ≈üi cu serviciile publice deconcentrate, √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de legea organicƒÉ.

ARTICOLUL 121

Autorităţi comunale şi orăşeneşti

(1) AutoritƒÉ≈£ile administra≈£iei publice, prin care se realizeazƒÉ autonomia localƒÉ √Æn comune ≈üi √Æn ora≈üe, sunt consiliile locale alese ≈üi primarii ale≈üi, √Æn condi≈£iile legii.
(2) Consiliile locale ≈üi primarii func≈£ioneazƒÉ, √Æn condi≈£iile legii, ca autoritƒÉ≈£i administrative autonome ≈üi rezolvƒÉ treburile publice din comune ≈üi din ora≈üe.
(3) AutoritƒÉ≈£ile prevƒÉzute la alineatul (1) se pot constitui ≈üi √Æn subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 122

Consiliul jude≈£ean

(1) Consiliul jude≈£ean este autoritatea administra≈£iei publice pentru coordonarea activitƒÉ≈£ii consiliilor comunale ≈üi orƒÉ≈üene≈üti, √Æn vederea realizƒÉrii serviciilor publice de interes jude≈£ean.
(2) Consiliul jude≈£ean este ales ≈üi func≈£ioneazƒÉ √Æn condi≈£iile legii.

ARTICOLUL 123

Prefectul

(1) Guvernul nume≈üte un prefect √Æn fiecare jude≈£ ≈üi √Æn municipiul Bucure≈üti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ≈üi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor ≈üi ale celorlalte organe ale administra≈£iei publice centrale din unitƒÉ≈£ile administrativ-teritoriale.
(3) Atribu≈£iile prefectului se stabilesc prin lege organicƒÉ.
(4) √éntre prefec≈£i, pe de o parte, consiliile locale ≈üi primari, precum ≈üi consiliile jude≈£ene ≈üi pre≈üedin≈£ii acestora, pe de altƒÉ parte, nu existƒÉ raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, √Æn fa≈£a instan≈£ei de contencios administrativ, un act al consiliului jude≈£ean, al celui local sau al primarului, √Æn cazul √Æn care considerƒÉ actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VI
Autoritatea judecătorească

SECŢIUNEA 1
Instanţele judecătoreşti

ARTICOLUL 124

Înfăptuirea justiţiei

(1) Justi≈£ia se √ÆnfƒÉptuie≈üte √Æn numele legii.
(2) Justi≈£ia este unicƒÉ, impar≈£ialƒÉ ≈üi egalƒÉ pentru to≈£i.
(3) JudecƒÉtorii sunt independen≈£i ≈üi se supun numai legii.

ARTICOLUL 125

Statutul judecătorilor

(1) JudecƒÉtorii numi≈£i de Pre≈üedintele Rom√¢niei sunt inamovibili, √Æn condi≈£iile legii.
(2) Propunerile de numire, precum ≈üi promovarea, transferarea ≈üi sanc≈£ionarea judecƒÉtorilor sunt de competen≈£a Consiliului Superior al Magistraturii, √Æn condi≈£iile legii sale organice.
(3) Func≈£ia de judecƒÉtor este incompatibilƒÉ cu orice altƒÉ func≈£ie publicƒÉ sau privatƒÉ, cu excep≈£ia func≈£iilor didactice din √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul superior.

ARTICOLUL 126

Instanţele judecătoreşti

(1) Justi≈£ia se realizeazƒÉ prin √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie ≈üi prin celelalte instan≈£e judecƒÉtore≈üti stabilite de lege.
(2) Competen≈£a instan≈£elor judecƒÉtore≈üti ≈üi procedura de judecatƒÉ sunt prevƒÉzute numai prin lege.
(3) √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie asigurƒÉ interpretarea ≈üi aplicarea unitarƒÉ a legii de cƒÉtre celelalte instan≈£e judecƒÉtore≈üti, potrivit competen≈£ei sale.
(4) Compunerea √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie ≈üi regulile de func≈£ionare a acesteia se stabilesc prin lege organicƒÉ.
(5) Este interzisƒÉ √Ænfiin≈£area de instan≈£e extraordinare. Prin lege organicƒÉ pot fi √Ænfiin≈£ate instan≈£e specializate √Æn anumite materii, cu posibilitatea participƒÉrii, dupƒÉ caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecƒÉtoresc al actelor administrative ale autoritƒÉ≈£ilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excep≈£ia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum ≈üi a actelor de comandament cu caracter militar. Instan≈£ele de contencios administrativ sunt competente sƒÉ solu≈£ioneze cererile persoanelor vƒÉtƒÉmate prin ordonan≈£e sau, dupƒÉ caz, prin dispozi≈£ii din ordonan≈£e declarate neconstitu≈£ionale.

ARTICOLUL 127

Caracterul public al dezbaterilor

Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 128

Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie

(1) Procedura judiciarƒÉ se desfƒÉ≈üoarƒÉ √Æn limba rom√¢nƒÉ.
(2) CetƒÉ≈£enii rom√¢ni apar≈£in√¢nd minoritƒÉ≈£ilor na≈£ionale au dreptul sƒÉ se exprime √Æn limba maternƒÉ √Æn fa≈£a instan≈£elor de judecatƒÉ, √Æn condi≈£iile legii organice.
(3) ModalitƒÉ≈£ile de exercitare a dreptului prevƒÉzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpre≈£i sau traduceri, se vor stabili astfel √Ænc√¢t sƒÉ nu √Æmpiedice buna administrare a justi≈£iei ≈üi sƒÉ nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesa≈£i.
(4) CetƒÉ≈£enii strƒÉini ≈üi apatrizii care nu √Æn≈£eleg sau nu vorbesc limba rom√¢nƒÉ au dreptul de a lua cuno≈ütin≈£ƒÉ de toate actele ≈üi lucrƒÉrile dosarului, de a vorbi √Æn instan≈£ƒÉ ≈üi de a pune concluzii, prin interpret; √Æn procesele penale acest drept este asigurat √Æn mod gratuit.

ARTICOLUL 129

Folosirea căilor de atac

Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 130

Poli≈£ia instan≈£elor

Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.

SECŢIUNEA a 2-a
Ministerul Public

ARTICOLUL 131

Rolul Ministerului Public

(1) √én activitatea judiciarƒÉ, Ministerul Public reprezintƒÉ interesele generale ale societƒÉ≈£ii ≈üi apƒÉrƒÉ ordinea de drept, precum ≈üi drepturile ≈üi libertƒÉ≈£ile cetƒÉ≈£enilor.
(2) Ministerul Public √Æ≈üi exercitƒÉ atribu≈£iile prin procurori constitui≈£i √Æn parchete, √Æn condi≈£iile legii.
(3) Parchetele func≈£ioneazƒÉ pe l√¢ngƒÉ instan≈£ele de judecatƒÉ, conduc ≈üi supravegheazƒÉ activitatea de cercetare penalƒÉ a poli≈£iei judiciare, √Æn condi≈£iile legii.

ARTICOLUL 132

Statutul procurorilor

(1) Procurorii √Æ≈üi desfƒÉ≈üoarƒÉ activitatea potrivit principiului legalitƒÉ≈£ii, al impar≈£ialitƒÉ≈£ii ≈üi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi≈£iei.
(2) Func≈£ia de procuror este incompatibilƒÉ cu orice altƒÉ func≈£ie publicƒÉ sau privatƒÉ, cu excep≈£ia func≈£iilor didactice din √ÆnvƒÉ≈£ƒÉm√¢ntul superior.

SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen≈£ei justi≈£iei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcƒÉtuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt ale≈üi √Æn adunƒÉrile generale ale magistra≈£ilor ≈üi valida≈£i de Senat; ace≈ütia fac parte din douƒÉ sec≈£ii, una pentru judecƒÉtori ≈üi una pentru procurori; prima sec≈£ie este compusƒÉ din 9 judecƒÉtori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentan≈£i ai societƒÉ≈£ii civile, speciali≈üti √Æn domeniul dreptului, care se bucurƒÉ de √ÆnaltƒÉ reputa≈£ie profesionalƒÉ ≈üi moralƒÉ, ale≈üi de Senat; ace≈ütia participƒÉ numai la lucrƒÉrile √Æn plen;
c) ministrul justi≈£iei, pre≈üedintele √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie ≈üi procurorul general al Parchetului de pe l√¢ngƒÉ √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie.
(3) Pre≈üedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi re√Ænnoit, dintre magistra≈£ii prevƒÉzu≈£i la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) HotƒÉr√¢rile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Pre≈üedintele Rom√¢niei prezideazƒÉ lucrƒÉrile Consiliului Superior al Magistraturii la care participƒÉ.
(7) HotƒÉr√¢rile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive ≈üi irevocabile, cu excep≈£ia celor prevƒÉzute la articolul 134 alineatul (2).

ARTICOLUL 134

Atribu≈£ii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Pre≈üedintelui Rom√¢niei numirea √Æn func≈£ie a judecƒÉtorilor ≈üi a procurorilor, cu excep≈£ia celor stagiari, √Æn condi≈£iile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii √Ændepline≈üte rolul de instan≈£ƒÉ de judecatƒÉ, prin sec≈£iile sale, √Æn domeniul rƒÉspunderii disciplinare a judecƒÉtorilor ≈üi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organicƒÉ. √én aceste situa≈£ii, ministrul justi≈£iei, pre≈üedintele √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie ≈üi procurorul general al Parchetului de pe l√¢ngƒÉ √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie nu au drept de vot.
(3) HotƒÉr√¢rile Consiliului Superior al Magistraturii √Æn materie disciplinarƒÉ pot fi atacate la √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii √Ændepline≈üte ≈üi alte atribu≈£ii stabilite prin legea sa organicƒÉ, √Æn realizarea rolului sƒÉu de garant al independen≈£ei justi≈£iei.

TITLUL IV
Economia şi finanţele publice

ARTICOLUL 135

Economia

(1) Economia Rom√¢niei este economie de pia≈£ƒÉ, bazatƒÉ pe libera ini≈£iativƒÉ ≈üi concuren≈£ƒÉ.
(2) Statul trebuie sƒÉ asigure:
a) libertatea comer≈£ului, protec≈£ia concuren≈£ei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc≈£ie;
b) protejarea intereselor na≈£ionale √Æn activitatea economicƒÉ, financiarƒÉ ≈üi valutarƒÉ;
c) stimularea cercetƒÉrii ≈ütiin≈£ifice ≈üi tehnologice na≈£ionale, a artei ≈üi protec≈£ia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, √Æn concordan≈£ƒÉ cu interesul na≈£ional;
e) refacerea ≈üi ocrotirea mediului √ÆnconjurƒÉtor, precum ≈üi men≈£inerea echilibrului ecologic;
f) crearea condi≈£iilor necesare pentru cre≈üterea calitƒÉ≈£ii vie≈£ii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionalƒÉ √Æn concordan≈£ƒÉ cu obiectivele Uniunii Europene.

ARTICOLUL 136

Proprietatea

(1) Proprietatea este publicƒÉ sau privatƒÉ.
(2) Proprietatea publicƒÉ este garantatƒÉ ≈üi ocrotitƒÉ prin lege ≈üi apar≈£ine statului sau unitƒÉ≈£ilor administrativ-teritoriale.
(3) BogƒÉ≈£iile de interes public ale subsolului, spa≈£iul aerian, apele cu poten≈£ial energetic valorificabil, de interes na≈£ional, plajele, marea teritorialƒÉ, resursele naturale ale zonei economice ≈üi ale platoului continental, precum ≈üi alte bunuri stabilite de legea organicƒÉ, fac obiectul exclusiv al proprietƒÉ≈£ii publice.
(4) Bunurile proprietate publicƒÉ sunt inalienabile. √én condi≈£iile legii organice, ele pot fi date √Æn administrare regiilor autonome ori institu≈£iilor publice sau pot fi concesionate ori √Ænchiriate; de asemenea, ele pot fi date √Æn folosin≈£ƒÉ gratuitƒÉ institu≈£iilor de utilitate publicƒÉ.
(5) Proprietatea privatƒÉ este inviolabilƒÉ, √Æn condi≈£iile legii organice.

ARTICOLUL 137

Sistemul financiar

(1) Formarea, administrarea, √Æntrebuin≈£area ≈üi controlul resurselor financiare ale statului, ale unitƒÉ≈£ilor administrativ-teritoriale ≈üi ale institu≈£iilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda na≈£ionalƒÉ este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. √én condi≈£iile aderƒÉrii la Uniunea EuropeanƒÉ, prin lege organicƒÉ se poate recunoa≈üte circula≈£ia ≈üi √Ænlocuirea monedei na≈£ionale cu aceea a Uniunii Europene.

ARTICOLUL 138

Bugetul public na≈£ional

(1) Bugetul public na≈£ional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurƒÉrilor sociale de stat ≈üi bugetele locale ale comunelor, ale ora≈üelor ≈üi ale jude≈£elor.
(2) Guvernul elaboreazƒÉ anual proiectul bugetului de stat ≈üi pe cel al asigurƒÉrilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobƒÉrii Parlamentului.
(3) DacƒÉ legea bugetului de stat ≈üi legea bugetului asigurƒÉrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel pu≈£in 3 zile √Ænainte de expirarea exerci≈£iului bugetar, se aplicƒÉ √Æn continuare bugetul de stat ≈üi bugetul asigurƒÉrilor sociale de stat ale anului precedent, p√¢nƒÉ la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreazƒÉ, se aprobƒÉ ≈üi se executƒÉ √Æn condi≈£iile legii.
(5) Nici o cheltuialƒÉ bugetarƒÉ nu poate fi aprobatƒÉ fƒÉrƒÉ stabilirea sursei de finan≈£are.

ARTICOLUL 139

Impozite, taxe şi alte contribuţii

(1) Impozitele, taxele ≈üi orice alte venituri ale bugetului de stat ≈üi ale bugetului asigurƒÉrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele ≈üi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau jude≈£ene, √Æn limitele ≈üi √Æn condi≈£iile legii.
(3) Sumele reprezent√¢nd contribu≈£iile la constituirea unor fonduri se folosesc, √Æn condi≈£iile legii, numai potrivit destina≈£iei acestora.

ARTICOLUL 140

Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi exercitƒÉ controlul asupra modului de formare, de administrare ≈üi de √Æntrebuin≈£are a resurselor financiare ale statului ≈üi ale sectorului public. √én condi≈£iile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Cur≈£ii de Conturi se solu≈£ioneazƒÉ de instan≈£ele judecƒÉtore≈üti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintƒÉ anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public na≈£ional din exerci≈£iul bugetar expirat, cuprinz√¢nd ≈üi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputa≈£ilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleazƒÉ modul de gestionare a resurselor publice ≈üi raporteazƒÉ despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numi≈£i de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau √Ænnoit. Membrii Cur≈£ii de Conturi sunt independen≈£i √Æn exercitarea mandatului lor ≈üi inamovibili pe toatƒÉ durata acestuia. Ei sunt supu≈üi incompatibilitƒÉ≈£ilor prevƒÉzute de lege pentru judecƒÉtori.
(5) Curtea de Conturi se √Ænnoie≈üte cu o treime din consilierii de conturi numi≈£i de Parlament, din 3 √Æn 3 ani, √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de legea organicƒÉ a Cur≈£ii.
(6) Revocarea membrilor Cur≈£ii de Conturi se face de cƒÉtre Parlament, √Æn cazurile ≈üi condi≈£iile prevƒÉzute de lege.

ARTICOLUL 141

Consiliul Economic şi Social

Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.

TITLUL V
Curtea Constituţională

ARTICOLUL 142

Structura

(1) Curtea Constitu≈£ionalƒÉ este garantul suprema≈£iei Constitu≈£iei.
(2) Curtea Constitu≈£ionalƒÉ se compune din nouƒÉ judecƒÉtori, numi≈£i pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau √Ænnoit.
(3) Trei judecƒÉtori sunt numi≈£i de Camera Deputa≈£ilor, trei de Senat ≈üi trei de Pre≈üedintele Rom√¢niei.
(4) JudecƒÉtorii Cur≈£ii Constitu≈£ionale aleg, prin vot secret, pre≈üedintele acesteia, pentru o perioadƒÉ de 3 ani.
(5) Curtea Constitu≈£ionalƒÉ se √Ænnoie≈üte cu o treime din judecƒÉtorii ei, din 3 √Æn 3 ani, √Æn condi≈£iile prevƒÉzute de legea organicƒÉ a Cur≈£ii.

ARTICOLUL 143

Condi≈£ii pentru numire

Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

ARTICOLUL 144

Incompatibilităţi

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

ARTICOLUL 145

Independenţa şi inamovibilitatea

Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

ARTICOLUL 146

Atribu≈£ii

Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronun≈£ƒÉ asupra constitu≈£ionalitƒÉ≈£ii legilor, √Ænainte de promulgarea acestora, la sesizarea Pre≈üedintelui Rom√¢niei, a unuia dintre pre≈üedin≈£ii celor douƒÉ Camere, a Guvernului, a √énaltei Cur≈£i de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie, a Avocatului Poporului, a unui numƒÉr de cel pu≈£in 50 de deputa≈£i sau de cel pu≈£in 25 de senatori, precum ≈üi, din oficiu, asupra ini≈£iativelor de revizuire a Constitu≈£iei;
b) se pronun≈£ƒÉ asupra constitu≈£ionalitƒÉ≈£ii tratatelor sau altor acorduri interna≈£ionale, la sesizarea unuia dintre pre≈üedin≈£ii celor douƒÉ Camere, a unui numƒÉr de cel pu≈£in 50 de deputa≈£i sau de cel pu≈£in 25 de senatori;
c) se pronun≈£ƒÉ asupra constitu≈£ionalitƒÉ≈£ii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre pre≈üedin≈£ii celor douƒÉ Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numƒÉr de cel pu≈£in 50 de deputa≈£i sau de cel pu≈£in 25 de senatori;
d) hotƒÉrƒÉ≈üte asupra excep≈£iilor de neconstitu≈£ionalitate privind legile ≈üi ordonan≈£ele, ridicate √Æn fa≈£a instan≈£elor judecƒÉtore≈üti sau de arbitraj comercial; excep≈£ia de neconstitu≈£ionalitate poate fi ridicatƒÉ ≈üi direct de Avocatul Poporului;
e) solu≈£ioneazƒÉ conflictele juridice de naturƒÉ constitu≈£ionalƒÉ dintre autoritƒÉ≈£ile publice, la cererea Pre≈üedintelui Rom√¢niei, a unuia dintre pre≈üedin≈£ii celor douƒÉ Camere, a primului-ministru sau a pre≈üedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) vegheazƒÉ la respectarea procedurii pentru alegerea Pre≈üedintelui Rom√¢niei ≈üi confirmƒÉ rezultatele sufragiului;
g) constatƒÉ existen≈£a √ÆmprejurƒÉrilor care justificƒÉ interimatul √Æn exercitarea func≈£iei de Pre≈üedinte al Rom√¢niei ≈üi comunicƒÉ cele constatate Parlamentului ≈üi Guvernului;
h) dƒÉ aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din func≈£ie a Pre≈üedintelui Rom√¢niei;
i) vegheazƒÉ la respectarea procedurii pentru organizarea ≈üi desfƒÉ≈üurarea referendumului ≈üi confirmƒÉ rezultatele acestuia;
j) verificƒÉ √Ændeplinirea condi≈£iilor pentru exercitarea ini≈£iativei legislative de cƒÉtre cetƒÉ≈£eni;
k) hotƒÉrƒÉ≈üte asupra contesta≈£iilor care au ca obiect constitu≈£ionalitatea unui partid politic;
l) √Ændepline≈üte ≈üi alte atribu≈£ii prevƒÉzute de legea organicƒÉ a Cur≈£ii.

ARTICOLUL 147

Deciziile Cur≈£ii Constitu≈£ionale

(1) Dispozi≈£iile din legile ≈üi ordonan≈£ele √Æn vigoare, precum ≈üi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitu≈£ionale, √Æ≈üi √ÆnceteazƒÉ efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Cur≈£ii Constitu≈£ionale dacƒÉ, √Æn acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupƒÉ caz, nu pun de acord prevederile neconstitu≈£ionale cu dispozi≈£iile Constitu≈£iei. Pe durata acestui termen, dispozi≈£iile constatate ca fiind neconstitu≈£ionale sunt suspendate de drept.
(2) √én cazurile de neconstitu≈£ionalitate care privesc legile, √Ænainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sƒÉ reexamineze dispozi≈£iile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Cur≈£ii Constitu≈£ionale.
(3) √én cazul √Æn care constitu≈£ionalitatea tratatului sau acordului interna≈£ional a fost constatatƒÉ potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excep≈£ii de neconstitu≈£ionalitate. Tratatul sau acordul interna≈£ional constatat ca fiind neconstitu≈£ional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Cur≈£ii Constitu≈£ionale se publicƒÉ √Æn Monitorul Oficial al Rom√¢niei. De la data publicƒÉrii, deciziile sunt general obligatorii ≈üi au putere numai pentru viitor.

TITLUL VI
Integrarea euroatlantică

ARTICOLUL 148

Integrarea în Uniunea Europeană

(1) Aderarea Rom√¢niei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, √Æn scopul transferƒÉrii unor atribu≈£ii cƒÉtre institu≈£iile comunitare, precum ≈üi al exercitƒÉrii √Æn comun cu celelalte state membre a competen≈£elor prevƒÉzute √Æn aceste tratate, se face prin lege adoptatƒÉ √Æn ≈üedin≈£a comunƒÉ a Camerei Deputa≈£ilor ≈üi Senatului, cu o majoritate de douƒÉ treimi din numƒÉrul deputa≈£ilor ≈üi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderƒÉrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ≈üi celelalte reglementƒÉri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa≈£ƒÉ de dispozi≈£iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) ≈üi (2) se aplicƒÉ, √Æn mod corespunzƒÉtor, ≈üi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Pre≈üedintele Rom√¢niei, Guvernul ≈üi autoritatea judecƒÉtoreascƒÉ garanteazƒÉ aducerea la √Ændeplinire a obliga≈£iilor rezultate din actul aderƒÉrii ≈üi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor douƒÉ Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu √Ænainte ca acestea sƒÉ fie supuse aprobƒÉrii institu≈£iilor Uniunii Europene.

ARTICOLUL 149

Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

TITLUL VII
Revizuirea Constitu≈£iei

ARTICOLUL 150

Ini≈£iativa revizuirii

(1) Revizuirea Constitu≈£iei poate fi ini≈£iatƒÉ de Pre≈üedintele Rom√¢niei la propunerea Guvernului, de cel pu≈£in o pƒÉtrime din numƒÉrul deputa≈£ilor sau al senatorilor, precum ≈üi de cel pu≈£in 500.000 de cetƒÉ≈£eni cu drept de vot.
(2) CetƒÉ≈£enii care ini≈£iazƒÉ revizuirea Constitu≈£iei trebuie sƒÉ provinƒÉ din cel pu≈£in jumƒÉtate din jude≈£ele ≈£ƒÉrii, iar √Æn fiecare din aceste jude≈£e sau √Æn municipiul Bucure≈üti trebuie sƒÉ fie √Ænregistrate cel pu≈£in 20.000 de semnƒÉturi √Æn sprijinul acestei ini≈£iative.

ARTICOLUL 151

Procedura de revizuire

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptatƒÉ de Camera Deputa≈£ilor ≈üi de Senat, cu o majoritate de cel pu≈£in douƒÉ treimi din numƒÉrul membrilor fiecƒÉrei Camere.
(2) DacƒÉ prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputa≈£ilor ≈üi Senatul, √Æn ≈üedin≈£ƒÉ comunƒÉ, hotƒÉrƒÉsc cu votul a cel pu≈£in trei pƒÉtrimi din numƒÉrul deputa≈£ilor ≈üi senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivƒÉ dupƒÉ aprobarea ei prin referendum, organizat √Æn cel mult 30 de zile de la data adoptƒÉrii proiectului sau a propunerii de revizuire.

ARTICOLUL 152

Limitele revizuirii

(1) Dispozi≈£iile prezentei Constitu≈£ii privind caracterul na≈£ional, independent, unitar ≈üi indivizibil al statului rom√¢n, forma republicanƒÉ de guvernƒÉm√¢nt, integritatea teritoriului, independen≈£a justi≈£iei, pluralismul politic ≈üi limba oficialƒÉ nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fƒÉcutƒÉ dacƒÉ are ca rezultat suprimarea drepturilor ≈üi a libertƒÉ≈£ilor fundamentale ale cetƒÉ≈£enilor sau a garan≈£iilor acestora.
(3) Constitu≈£ia nu poate fi revizuitƒÉ pe durata stƒÉrii de asediu sau a stƒÉrii de urgen≈£ƒÉ ≈üi nici √Æn timp de rƒÉzboi.

TITLUL VIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ARTICOLUL 153

Intrarea în vigoare

Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată, Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.

ARTICOLUL 154

Conflictul temporal de legi

(1) Legile ≈üi toate celelalte acte normative rƒÉm√¢n √Æn vigoare, √Æn mƒÉsura √Æn care ele nu contravin prezentei Constitu≈£ii.
(2) Consiliul Legislativ, √Æn termen de 12 luni de la data intrƒÉrii √Æn vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legisla≈£iei cu prezenta Constitu≈£ie ≈üi va face Parlamentului sau, dupƒÉ caz, Guvernului, propuneri corespunzƒÉtoare.

ARTICOLUL 155

Dispozi≈£ii tranzitorii

(1) Proiectele de legi ≈üi propunerile legislative √Æn curs de legiferare se dezbat ≈üi se adoptƒÉ potrivit dispozi≈£iilor constitu≈£ionale anterioare intrƒÉrii √Æn vigoare a legii de revizuire.
(2) Institu≈£iile prevƒÉzute de Constitu≈£ie, existente la data intrƒÉrii √Æn vigoare a legii de revizuire, rƒÉm√¢n √Æn func≈£iune p√¢nƒÉ la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplicƒÉ √Æncep√¢nd cu urmƒÉtorul mandat preziden≈£ial.
(4) Dispozi≈£iile cu privire la √énalta Curte de Casa≈£ie ≈üi Justi≈£ie vor fi aduse la √Ændeplinire √Æn cel mult 2 ani de la data intrƒÉrii √Æn vigoare a legii de revizuire.
(5) JudecƒÉtorii √Æn func≈£ie ai Cur≈£ii Supreme de Justi≈£ie ≈üi consilierii de conturi numi≈£i de Parlament √Æ≈üi continuƒÉ activitatea p√¢nƒÉ la data expirƒÉrii mandatului pentru care au fost numi≈£i. Pentru asigurarea √Ænnoirii Cur≈£ii de Conturi din 3 √Æn 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi ace≈ütia vor putea fi numi≈£i pentru √ÆncƒÉ un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) P√¢nƒÉ la constituirea instan≈£elor judecƒÉtore≈üti specializate, litigiile rezultate din activitatea Cur≈£ii de Conturi vor fi solu≈£ionate de cƒÉtre instan≈£ele judecƒÉtore≈üti ordinare.

ARTICOLUL 156

Republicarea Constitu≈£iei

Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptării. Constituţia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare.